luni, 18 mai 2009

Farmacolonializarea creierelor

Abia a trecut pericolul gripelor de tot felul si iata ca se profileaza la orizont un pericol si mai mare: capusele s-au pus in pozitie de atac. Mai ales pe temperaturi crescande si umiditate marita nu mai aveti voie sa parasiti casa. Decat daca sunteti vaccinati. Atunci va puteti incumeta la o plimbare prin padure. Una pe saptamana. E de ajuns.

Da, vaccinati-va neaparat, vaccinati-va impotriva a tot ceea ce spune industria farmaceutica_ca este vaccinabil! Injectati-le copiilor vostri toate cocktailurile de vaccinuri inventate, 6, 8, 15 virusi dintr-o data, mercur, formaldehida, hidroxid de aluminiu, nu-i lasati sa faca nici bolile copilariei, care le-ar intari sistemul imunitar pe viata, totul trebuie inabusit din fasa! Cu atat mai frumos infloresc apoi in decursul vietii alergiile, care pregatesc terenul pentru toate celelalte boli ale civilizatiei moderne. Medicina clasica, cu spitalele pline de bolnavi cronici, o sa rezolve totul. Sunteti in maini bune. Acestor maini le-a reusit eradicarea intr-o mare masura a sanatatii si transformarea majoritatii oamenilor in pacienti.

Terenul ideal
"Le germe n'est rien, le terrain est tout!", a afirmat medicul, cercetatorul si fiziologul Claude Bernard. Intr-adevar: microbul nu este nimic, terenul este totul. O afirmatie atat de logica (daca ne gandim ca omul traieste de atatea milenii in concubinaj cu microbii si rasa noastra inca nu a disparut!) si totusi atat de ridiculizata de producatorii si inghititorii de pastile... Sigur ca e mai simplu si mai comod sa crezi ca exista microbi rai, virusi teroristi si bacterii kamikaze care pot toate fi tratate inghitind pastilute sau injectandu-ne diverse substante in corp, e mai greu sa accepti responsabilitatea pentru propria viata, pentru propria evolutie (sau involutie), e mai greu sa traiesti cu constiinta faptului ca esti fauritorul propriului destin, prin tot ce faci (alimentatie, igiena corporala, psihica si emotionala), prin modul cum ai grija de trupul si de sufletul tau. De fapt avem toate instrumentele in noi. Bertrand credea cu toata taria in homeostaza (pe asta o mai gugaliti si singuri, ca nu pun linkuri chiar sub fiecare cuvant ;-)) si a mai facut o afirmatie extraordinar de adevarata: "La fixité du milieu intérieur est la condition d'une vie libre et indépendante" (constanta mediului interior este conditia unei vieti libere si independente).

Dupa Bertrand, orice microb (in orice varianta) devine activ (virulent) doar atunci cand terenul este propice. Cand corpul este in plina putere, radiaza sanatate si toate sistemele de aparare functioneaza ireprosabil, microbul nu are nici o sansa. Asa se intampla de exemplu cand intr-o familie unii membri racesc (eu, iarna asta), iar altii raman sanatosi (David si Bogdan).

Intrucat deranjeaza afacerile cu vaccinarea, urmatoarele fapte raman intotdeauna in intuneric: virusii care insotesc gripa sunt adevarati maestri ai transformarii. Ei sunt capabili sa-si schimbe permanent substanta genetica si invelisul exterior, in functie de necesitatile ordonate de sistemul imunitar pentru vindecare. Astfel, vaccinurile statice sunt injectate degeaba (adica degeaba in lupta cu virusii, dar nu degeaba in ce priveste efectele secundare, mai ales la oamenii batrani). O vaccinare ar fi eventual recomandabila atunci cand virusul ar putea fi definit 100%, cand ar exista suficient timp pentru a produce exact vaccinul ideal si sistemul imunitar nu ar primi pumni in bot de la efectele secundare ale vaccinului. Mutatiile permanente ale virusilor gripei transforma insa orice teorie a unei vaccinari efective impotriva gripei intr-o bisnitzareala de cel mai prost gust.

Ce mai fac capusele?
Prin intermediul campaniei turbate de vaccinare impotriva capuselor, s-a reusit in 2006 de pilda doar in Elvetia injectarea a 60.000 de doze de vaccin. Masina de creat panica a fost atat de eficace, incat pentru scurt timp s-a intrat chiar in rezerve. In 2007 afacerea cu vaccinurile anti-capuse (producator inovativ: Baxter AG) a raportat o crestere a cifrei de vanzari cu 40%, iuhuu! Mission accomplished...

Capusele diabolice
Evolutia capuselor care stateau la panda insetate de sange a lasat insa de dorit: in 2007 nu s-au obosit sa infecteze decat 111 persoane cu virusul meningoencefalitei de primavara, cand media intre 2000 si 2004 fusese 99 de imbolnaviri. Acest rezultat sub asteptari se datoreaza faptului ca doar un procent mic din putorile astea de capuse se invrednicesc sa care dupa ele virusul temutei meningoencefalite. Si totul devine mai penibil cand nu toate care-l cara dupa ele sunt dispuse si sa-l paseze mai departe... plus ca la multi dintre cei infectati simptomele sunt doar asemanatoare unei gripe... In cele mai rare cazuri se ajunge la meningite.

Vaccinurile e bune
Sustinatorii si mai ales ofertantii de vaccinuri sunt foarte solicitati, permanent tre' sa-si stoarca creierasii ca sa mai inventeze ceva nou, care sa tina caruselul vanzarilor in miscare. Scopul lor (make no mistake): presiune constanta asupra guvernelor pentru implementarea vaccinarii obligatorii in intreaga populatie.

"Esperti" ai Universitatii Texas (home of the one and only Dabaliu) au categorisit deja virusii de gripa in domeniul bioterorismului. Scoala de marketing a industriei farmaceutice e unsa cu toata alifiile... E de ajuns un singur strigat pseudo-stiintific ca virusii de gripa pot reprezenta un pericol mai mare decat variola si gata, au si sarit cu propunerea de extindere a programelor de vaccinare si de marire a rezervelor de medicamente. Astfel se pregateste terenul pentru afaceri globale pe picior mare - caci, nu-i asa, si aici totul depinde de teren...

Pandemiile
Epidemiile de gripa nu dau semne ca s-ar lasa eradicate. Paralel cu teatrul vaccinarilor pare sa creasca si pericolul pandemiilor, un tunel care se ingusteaza si la al carui capat s-ar afla vaccinarea obligatorie. Pai chiar asa, ce atata democratie, ca ni se urca la cap gandirea cu propriul creier, tot mai bine e sa ne lasam condusi de un tatuc (mai tineti minte "despotul intelept" al lui Iliescu), dupa care se pare ca oricum multe oite suspina amarnic...

Ce mai conteaza ca vaccinarile nu ofera nici o protectie absoluta? Ba chiar se intampla foarte frecvent ca, prin inhibarea unor boli inofensive precum pojarul, corpul sa fie nevoit sa se lupte mai tarziu cu boala, intr-un stadiu mult mai grav. Hans Tolzin, redactorul-sef al ziarului german „impf-report“ precizeaza ca "pana in ziua de astazi nu exista nici macar un singur studiu deschis care sa compare vaccinatii cu nevaccinatii si de asemenea nu exista nici un singur studiu relevant despre efectivitatea vaccinurilor. Nici testele de anticorpi, nici PCR-ul (Polymerase Chain Reaction, care este la baza testelor pentru virusi), nici celelalte teste facute pe virusi 'curatati' nu au putut convinge, fiind doar surrogate marker, a caror valoare nu este confirmata de studii impecabile".

Tendinta spre nevaccinare se accentueaza, numarul celor care refuza vaccinarea creste imbucurator. De aceea ne putem astepta de acum incolo la campanii tot mai agresive si mai frecvente de creare a panicii. Capusele sunt mobilizate deja cu mic cu mare, iar presa isi pregateste literele de tipar pentru viitoarele titluri inflamate despre pandemii si catastrofe.

In alta ordine de idei, dar in acelasi context, ma bucur de pe acum sa vad un film pe care vi-l recomand calduros: House of Numbers. S-ar putea ca unora acest film sa le mai subtieze putin voalul de pe ochi. Din trailer m-au terminat cuvintele "this is all HIV - probably!"...

* * * * *

Noi de 2 zile l-am imprietenit pe David cu patutul de vacanta. Dupa ce l-a montat Bogdan, David a plans. A doua zi a pastrat o distanta respectuoasa. A treia si a patra zi l-am asezat inauntru si s-a jucat in patut cu diverse jucarii, incepand sa se obisnuiasca. Apoi, duminica seara, a venit momentul adevarului: l-am pus sa doarma in patutul nou. A plans in cinci reprize, Bogdan l-a plimbat in brate de trei ori, eu de doua ori, pana cand a adormit epuizat la mine in brate. L-am intins in patut (era terminat, nici n-a mai cracnit), dupa care am urmat sfatul proaspat al unei prietene (stie ea cine, sa-i dea D-zeu sanatate!) si am pus la capatul patului, langa capsorul lui David, tricoul in care statusem eu toata ziua. Rezultatul: cupilu' a dormit toata noaptea fara probleme (bine, s-a mai foit, si-a schimbat pozitia, dar nu s-a trezit!), iar Bogdan l-a gasit la 6:45 cu obrazul si cu o mana peste tricoul care mirosea a mami... Azi-noapte am repetat figura, cu acelasi rezultat: somn pana la 6:45, cu aceleasi mici intreruperi de repozitionare... Tricoul lui mami face minuni, am sa-l pun de acum incolo in fiecare seara la capatul patului. Wow, nici nu indraznesc sa-mi fac iluzii, dar daca treaba merge asa, pai in Austria am sanse sa pot petrece si eu 2 saptamani in acelasi pat cu Bogdan... Ar fi sarbatoare :-)

Ieri am fost la Frankfurt si mi-am reimprospatat suvitele. La intoarcere, seara, am luat un taxi in Steinheim, ca sa ajung de la gara acasa. Soferul era un arab la vreo 50 de ani, cu o figura blanda si o voce calda. M-a intrebat daca vin asa tarziu de la servici. I-am spus razand ca timpurile alea sunt deocamdata departe, ca ma grabesc acasa fiindca sotul e singur cu bebele nostru de aproape 11 luni... M-a impresionat modul in care mi-a spus "Va doresc numai bine cu copilul si cu sotul, familia e cel mai important lucru din lume". L-am intrebat daca are si el copii, iar el mi-a raspuns spre mirarea mea ca nu are familie, nu are nici sotie, e singur... Era asa trist, cumva impacat cu soarta, eu i-am spus sa nu dispere si sa nu abandoneze cautarea, iar el a spus ca in ziua de azi, la o anumita varsta e tare greu sa-ti mai gasesti un partener pentru inima, mai ales ca el nu este asa modern, cum se cere azi... Of, tare m-a impresionat... La final mi-a mai urat odata toate cele bune cu familia, iar eu i-am urat mult noroc, sa-si gaseasca si el un suflet cu care sa fie fericit.

Azi uram LA MULTI ANI pentru printesele Eliana Maria si Ana Maria, care implinesc 1 anisor, le dorim din tot sufletul sa creasca sanatoase si la fel de frumoase, iar covorul vietii sa le fie acoperit cu petalele de trandafiri ale iubirii si fericirii!

Iulia, sa nu te sperii de vise, nu sunt premonitii, ci doar modul in care subconstientul prelucreaza anumite bucati din viata noastra. Sunt importante si merita descifrate, dar nu te speria ca ele ar spune ceva despre viitorul tau. Continua sa mergi linistita cu liftul ;-)

Pupici si la Laurita, iar pentru Nadia aniversare fericita si la cat mai multi ani plini de iubire impreuna! MsBB, mie mi-a fost dor de postarile tale!

2 comentarii:

  1. Draga Felicia din motive de lipsa acuta de conexiune internet iti multumim abia acum ptr urare...Va dorim concediu placut si sarbatoare frumoasa de Sanziene!

    Mihaser

    RăspundețiȘtergere