Sambata trecuta am fost cu David la Frankfurt, la sala de joaca indoors numita Halli Galli. Mergem acolo pe vreme proasta de cativa ani, insa abia de vreo cateva luni David a fost pregatit sa intre sa se joace singur, iar eu ii arat la ce masa ma asez si stie unde sa ma gaseasca. In felul asta am si eu ceva timp sa beau un latte macchiato si sa rasfoiesc o revista. Uneori am noroc si David isi gaseste un "prieten" si se joaca amandoi frumos impreuna :-)

Sambata trecuta prietenul s-a dovedit a fi o prietena - o fetita de 2 ani pe nume Katy. S-au asezat la o masa langa noi (m-am uitat la mama ei si am constatat ca era mai in varsta ca mine :-))), iar eu am ramas blocata cand am vazut cum fetita de 2 ani s-a dezbracat si s-a descaltat singura si vorbea la fel de bine ca David la 3 ani si ceva!! 

Piticeii au plecat sa se joace si eu am intrat in vorba cu femeia care venise cu Katy si care mi-a povestit ca micuta nu are probleme sa se joace singura pe acolo, se simte "ca acasa", fiindca ele vin in timpul saptamanii in fiecare zi acolo (!)... Asta m-a socat putin, fiindca intrarea costa €13,50 (plus jetoane, bauturi, dulciuri etc., ce se mai cheltuie pe acolo, ajungi lejer la €25, pe care eu, sincer, nu mi i-as permite mai des de o data pe saptamana). In fine... Vorbim de una, de alta, de gradinita, eu ii spun ca pe mine personal nu ma lasa inima sa-l duc pe David acolo mai mult de 5 ore, ca si-asa mi se pare prea mult la varsta asta si ezit cu reluarea serviciului ziua fiindca nu as vrea in nici un caz ca David sa stea printre straini mai mult decat cu noi... iar tipa imi spune in sfarsit ca ea nu e mama fetitei, ea este "the nanny", mama fetitei lucreaza ca manager la o banca, iar Katy merge la cresa de la un an (!), nanny o ia la ora 14 (!) si o duce la Halli Galli - unde ii da fast food, ca aia nu au altceva acolo :-(, iar fetita intra si se joaca singura in timp ce nanny sta la rebus si la cafea - eu m-am mirat ca o vedeam numai cu nasul in revista in timp ce eu bagam de zor jetoane la caruselul mic unde David se dadea cu Katy... Apoi nanny merge cu ea acasa si, in zilele bune, pe la ora 19 vine si mama fetitei de la servici (in zilele mai putin bune vine dupa ora 21, cand fetita doarme deja!!!!). 

In clipa aia toate bucatile de puzzle si-au gasit locul. Am inteles de ce fetita aia se comporta deja ca o mica adulta la 2 ani, se descurca singura cu imbracatul si dezbracatul, vorbeste aproape la fel de bine ca David, dar nu ii mai creste parul, are doar un pufulet fin pe cap, in plus avea o privire trista si apasata... si timp de o ora nu s-a dezlipit de David - l-a simtit ca e bun si atent cu ea, o lua de manuta si o ajuta de ex. sa coboare treptele, de aceea s-a agatat de el imediat si nu se mai dezlipea! Si nu, toate astea nu mi s-au parut, am avut imediat senzatia asta, de aia am si simtit nevoia sa discut cu cea pe care o credeam mama ei si instinctiv am adus vorba despre lasatul prea mult la gradinita... 

La un moment dat i-am spus tipei ca in mod sigur Katy o considera pe ea mai mult o mama decat pe mama ei adevarata, la care nanny zice: "Ah, nu, are o relatie deosebita cu mama ei. Cand mama ei vine acasa la ora 19, Katy este in culmea fericirii si alearga si tipa de bucurie, uita si sa manance si vrea numai in brate la mama si nu-i mai da drumul sa mearga nici la toaleta singura"... Intr-adevar, o relatie "deosebita"... Fiecare poate sa traga propriile concluzii.