De cand se traduce "Apara-te" prin "Loveste si tu"???

by - joi, august 12, 2010

La grupa noastra de joaca, am mai povestit, il avem pe dulcelul de Kilian care nu reuseste sa se impace cu faptul ca mamica lui se ocupa mai mult de bebe Colin si ca atare se manifesta usor agresiv fata de ceilalti copii, dupa care se tavaleste pe jos ca sa apara tot el ca victima, chestii din astea menite sa atraga atentia mamei, care intr-un sfarsit il cheama in brate (moment cand el se linisteste ca prin minune, evident).
Am obiectat (cu mult tact) la strategiile mamicilor, care dupa ce tipa la bietul Kilian de-l zapacesc de cap, isi tot sfatuiesc copiii sa se "apere", indemnandu-i asa: "Da-i si tu una!" si "Dar loveste-l si tu!". Am incercat sa explic ca metoda asta "stralucita" nu duce decat la escaladarea conflictelor, la o spirala de violenta tot mai grava, intrucat nu numai ca ceilalti copii vor incepe sa-l loveasca si ei pe Kilian (lucru pe care altfel nu l-ar fi facut), DAR si Kilian va crede ca este OK ce face el, din moment ce ceilalti sunt indemnati sa faca acelasi lucru. Mie mi se pare atat de logic si usor de inteles. De ce celelalte mamici sunt oarbe?
Azi a venit in vizita amica Tini (for the 2nd time graviduta) impreuna cu baietelul ei, Felix. In cealalta grupa a noastra (a colegelor de servici), Felix este cam ca si Kilian: bruscheaza copiii care ii stau in drum (!), se infige sa le smulga toate jucariile, este agresiv etc. O mica paranteza haioasa (pentru mine): l-am pus pe David sa zica Felix si a iesit "ekelic" (in germana Ekel inseamna scarba ;-)))).
 
Ce sa va spun... Felix lua permanent cate 5-6 masinute ale lui David si le buncarea pe canapea, iar cand venea si David sa se joace cu ele sau sa-si ia una din ele primea frumos un cot in stomac, la un moment dat Felix chiar l-a impins si David a cazut (dar nu i-a trecut prin cap sa impinga si el, sunt mandra de el pentru asta), dar eu am reusit sa-i distrag atentia spunandu-i sa-i lase masinutele lui Felix si sa se joace cu bobbycar-ul...
Nu mai spun ca special l-am indemnat pe David de vreo 3-4 ori sa-i dea si lui Felix motocicleta sau tractorul sau diferite masinute, iar David de fiecare data s-a dus frumos si i le-a intins prietenos... Tini l-a indemnat si ea pe Felix o data sa-i dea ceva lui David, iar David a spus "danke" (nu mai e nevoie sa traduc, da?).
Ei, povestindu-i lui Tini despre cum vad eu situatia de la grupa cu Kilian si agresivitatea asta perpetuata, ma trezesc cu un raspuns: "Ei, ba eu zic la fel, ca daca vine unul si-l loveste, trebuie sa riposteze!". "Ce-i aia sa riposteze? Sa loveasca la randul lui?? Pai bine, Tini, dar nu obtinem decat si mai multa violenta!". "Nu, ca la varsta asta copiii nu inteleg cand le spui sa se apere verbal, sa zica NU celui care-i loveste etc.". "Pai bine, nu inteleg o data, nu inteleg de 3 ori, dar a 100-a oara vor intelege - asa cum au inteles pana acum orice li s-a explicat de mai multe ori!! - si atunci se va aplana un conflict in loc de a se pune gaz peste foc".
I-am dat-o de exemplu pe Noemi, o fetita din grupa noastra, care - invatata de mamica ei sa se "apere" lovind si ea - a facut-o lata acum o saptamana si l-a muscat pe alt baietel (deci nu pe Kilian) de umar pana cand aceluia i-a dat sangele si i se facuse o vanataie cat nuca si a urlat de durere 10 minute!! Dar deh, fetita s-a "aparat" - si asta chiar cand nu era cazul, eram toti la acel baietel acasa si el a vrut doar sa-si reia in posesie masinuta... I-am spus si eu mamei baietelului (mai in soapta, ce-i drept): "Uite, Ulla, asta e una din consecintele de care vorbeam daca-i indemnam sa se ''apere''...

Apoi Tini a sarit la afirmatii tot mai cretinoide (sorry!) de genul "Dar mie nu mi se pare normal sa vina tot timpul cineva sa-i ia jucariile si el sa cedeze mereu!!" (v-am spus ca Felix este cel care le ia MEREU si TUTUROR jucariile si e cel mai agresiv si cel mai egoist dintre toti???) sau "Pai el trebuie sa invete sa se afirme" (smulgand altora jucariile din mana si impingandu-i pana cad jos!!??) sau "Las' ca e bine pentru mai tarziu, sa nu fie un papa-lapte, ca in viata trebuie sa te afirmi"...
Mi se urcase sangele la cap auzind astfel de ineptii. N-am putut decat s-o intrerup din cand in cand din tirada si i-am atras atentia ca aici vorbim despre OBIECTE, fratioare, si ca a construi increderea in sine a unui copil inseamna exact contrariul, adica a nu-l face dependent de obiecte, i-am spus ca a tine la obiectele proprii ca la sfintele moaste sau a smulge jucariile altor copii din mana nu inseamna in nici un caz a se afirma si a-si intari increderea in sine (ba chiar dimpotriva!).
Si acum stau ca proasta si ma intreb: de unde, frate, obsesia asta sa nu cumva sa ramana plodul zece minute fara jucarii? Sa nu imparta nimic, sa nu rateze nimic, sa nu fie cumva pe locul doi cu o jucarie mai putin dorita, sa nu suporte un miligram de frustrare ca vai, uite cum mai tarziu plodul-minune va rata postul de managerul sulii (ma scuzati, sunt furioasa!)... Cum poate contribui treaba asta la dezvoltarea unui adult care sa traiasca in armonie cu el insusi si care sa nu fie sclavul societatii materialiste din ziua de azi?
Tini imi tot povestea ca Felix are ursuletul de plus preferat fara de care nu doarme si nu pleaca nicaieri, are masinutele preferate fara de care nu iese din casa etc. Ei bine, David nu are nici un "obiect preferat", se vede treaba ca nu simte nevoia sa se lege afectiv de obiecte. Poate de aceea eu nu inteleg mentalitatea asta posesiva... mai ales ca si eu in copilarie eram darnica si nu ma deranja sa impart cu altii ce aveam eu (in scoala generala furam bani de la tata si imi invitam colegele la cofetarie, nu cumparam nimic pentru mine!!). Ia te uita, un copil singur la parinti care era generos si darnic, asa mai spargem niste clisee ;-)
In final, dupa ce Tini imi povestise cum Felix o incaseaza si el de la altii si vezi Doamne de-aia loveste si el (de parca eu nu-l cunosc de cand venea mereu cu el si nu stiu ca EL era singurul agresiv din toata grupa noastra de 5 copii, el era singurul care lovea si imbrancea!!), i-am spus si eu: "Pai atunci in locul tau m-as mai gandi daca atitudinea mea e corecta, pentru ca uite, de cand tot merg in tot felul de grupe si cunoastem tot felul de copii, David nu a lovit si nu a fost lovit NICIODATA de nimeni!".
Raspunsul ei este incheierea perfecta pentru aceasta postare: "Ei, unii copii sunt asa si altii sunt altfel". Deci e o chestie genetica, ptiu, bat-o vina!

You May Also Like

8 comments

  1. eu uneori am impresia foarte clara ca exista doua feluri de fiinte: unele niste carcase si unele care au si suflet, pe bune....;)))

    RăspundețiȘtergere
  2. Din pacate, Anna mea loveste alti copii :((. Si ma simt mai rau cu asta decat daca ar fi ea cea lovita (se intampla si asta des). Insa NICIODATA nu o sa o incurajez sa "riposteze", ci doar sa se apere, sa se exprime.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ar fi atit de bine daca lucrurile astea ar fi discutate si rasdiscutate intre mamici si tatici si bunici...
    Sa se discute, sa se spuna, sa se citeasca, sa se trimita unii pe altii la citit pe net sau in carti.
    Eu, bucuroasa as printa informatiile astea despre comportamentul copiilor si le-as da prin parcuri dar..Dar cui sa le dau? Cui sa povestesc?
    Mi-e atit de ciuda ca nu pot spune si altora despre lucrurle astea.
    In Romania, vorbind despre ce sint copii si ce pot ei face, cazi in penibil sau mai rau, esti luat de sectant ( mi s-a intimplat mie treaba asta).
    Eu nu inteleg! Vorbesc cu toata dragostea si incerc sa comunic cu acele mame care par sa fie in nevoie de ajutor si sint complet respinsa. Of.

    RăspundețiȘtergere
  4. Gaza e un copil foarte politicos: cu "bitte" si "danke" chiar cand nu e nevoie (ii spune cainelui care i-a furat o bucata de covrig "danke!") si care pana sa ajunga la gradinita ceda in fiecare situatie conflictuala: lasa sa i se smulga din mana lopatica sau masinuta. De cand e "gradinar", si a fost in grupa lui (mixta) cel mai mic, a invatat sa zica "meins" si sa isi apere bunurile. INSA nu loveste si nici nu imbranceste alti copii. Eu am grija sa avem mereu dubluri de lopatele, mingi, masinute, discuri frisby etc pentru ca atunci cand alt copil ii ia ceva sa ii pot oferi inlocuitor gazei. Sigur nu e tot o masina verde sau o minge galbena....
    Incercam sa rezolvam verbal prin explicatii conflictele si sper sa nu ajungem niciodata sa loveasca alti copii.
    Cred ca o mamica al carui copil loveste ar trebui sa se puna in pielea copilului lovit si vom vedea apoi daca mai are chef sa incurajeze apoi astfel de comportamente!
    Nici eu nu vreau ca al meu copil sa o ia pe coaja sau sa fie mereu cel care pierde si trebuie sa cedeze dar asta nu inseamna ca facem ce ni se face!

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna Felicia, ma numesc Diana si iti citesc blogul de f. mult timp si cu mare drag. Si pe mine ma pasioneaza psihologia si psihanaliza ( m-am pregatit in liceu pentru facultatea asta, dar n-a fost sa fie, drumul meu a luat o alta intorsatura). Si mai avem ceva comun, inafara de doi pusti minunati: suntem nascute in aceeasi zodie ( introspectia :P ). Mi-as dori mult sa ne putem cunoaste mai bine si sa comunicam. Nu stiu cum am putea face asta... :)

    RăspundețiȘtergere
  6. si Mara are posesiile ei. Unele de 2-3 zile, acum de vreo 2 luni e bebica, cu care umbla peste tot. Apoi se plictiseste, ia altceva. E la perioada A MEA, a vazut pe plaja ca mai are cineva minge albastra NIVEA, si s-a dus si le-a cerut : A MEEEAA (i-am explicat ca a ei e alaturi). Am dat vina pe gradinita si comunitate.
    Daca o incurajez, da si ea la altii. Da si de bunavoie, dar nu tot timpul - ci doar ce vrea ea. NU pe bebica ;) -tati o shantajeaza ca i-l ia pe bebica... si asta mi se pare trist, ca accentueaza nevoia de posesie.


    Ideea ca nu tre sa se ajunga la agresivitate - si trebuie detensionat cumva. Si aici de la parinti apare primul pas...

    RăspundețiȘtergere
  7. @ralus: continua s-o incurajezi sa nu loveasca, mai devreme sau mai tarziu va invata - in plus, va vedea din reactia celorlalti copii, daca o vor evita pt. ca-i loveste...

    @Anonim: stii cum se spune, cine n-a pus intrebarea nu e pregatit sa auda raspunsul... Aplica tu ceea ce stii si poate le vei da de gandit acelor mamici - asa fac eu in grupa noastra, nu mai dau sfaturi direct, dar ii abordez si pe David si pe copiii lor de asa natura incat sa-mi arat clar punctul de vedere. E o lectie mai subtila ;-)

    @Ceska: exact punctul meu de vedere.

    @Deea: mai scrie pe blog, am sa incerc sa te citesc mai des... sau trimite-mi un comentariu cu adresa ta de mail (pe care nu am sa-l public).

    @arakelian: si David invata acum sa spuna "MEIN Auto", e si in faza de construire a 2-3 cuvinte, deci e normal, nu e neaparat semn ca-si dezvolta simtul posesiv... Apoi, e bine sa stie ce e al lui, DAR e mai bine sa stie ca tot ce e al lui nu e atat de valoros incat sa merite sa-i altoiasca pe altii sau ceva de genul asta... Imi doresc sa nu fie dependent de obiecte si pana acum mi-a reusit...

    RăspundețiȘtergere
  8. Eu sunt curioasa cat o sa te tina nervii sa stai impreuna cu parinti (si copiii lor) cu care NU AI ACELEASI VALORI. Eu am rezistat pana pe la 7 ani, cand am incetat sa ma mai vad cu prietenii (de-o viata) care-si cresteau si incurajau copiii sa fie agresivi, dominanti, sefi. N-au decat sa faca ce vor dar eu nu le voi eprmite sa exerseze pe copilul meu.

    Im amintesc o faza cand ne-am dus la ziua unui baietel de fix 3 ani (Vlad avea cam 5 ani pe atunci) si el ne-a intampinat la usa cu un tricou pe care scria "EU SUNT SEFUL". Si a fost. In timpul petrecerii parintii (fosti colegi de facultate cu care ne-am inteles foarte bine pana sa avem co totii copii) nu au intervenit niciodata sa-l opreasca de la a agresa alti copii sub pretextul ca NU POT SA-L CERTE DE ZIUA LUI! Vlad venea la mine mereu plangand disperat, epuizat, nemaintelegand nimic. Si am realizat atunci ca-mi bat joc de copil daca mai continui sa-l pun sa fregventeze astfel de oameni. Noi de la 2 ani l-am invata sa fie gazda! Cand vine un copil in vizita Vlad este rugat sa fie atent cu el, sa-l faca sa se simta bine, sa-l conduca la usa cand pleaca, etc. I-am spus sa ne urmareasca pe noi ce facem cu musafirii nostri si sa faca si el tot asa! Normal ca bietul copil cand a fost MUSAFIR si nu a fost tratat ca atare nu a mai intels nimic!

    O sa vezi ca la un moment dat coridorul median pe care alergi incepe sa se stranga atat de tare in jurul tau ca nu mai ai loc sa treci. Si atunci trebuie sa faci dreapta sau stanga...

    RăspundețiȘtergere