Demult voiam sa scriu ceva pe tema falselor acuzatii la adresa doctorului Andrew Wakefield.

Au aparut deja de mai multi ani noi documente care il reabiliteaza pe Dr. Andrew Wakefield de acuzatia de frauda facuta de British Medical Journal si in special de reporterul Brian Deer. Noile dovezi "anuleaza afirmatiile cum ca as fi comis frauda stiintifica. Brian Deer si Dr. Godlee de la BMJ cunosteau sau ar fi trebuit sa cunoasca datele de mai jos inainte de a publica afirmatiile lor false", spune Dr. Wakefield.

Documentele aparute arata ca pe 20 decembrie 1996 a avut loc o intrunire a Grupului de Cercetare asupra enterocolitei sau bolii inflamatorii intestinale (The Inflammatory Bowel Disease Study Group) cu sediul la Royal Free Hospital Medical School, unde profesorul Walker-Smith a tinut o prezentare despre tulburarile de dezvoltare si simptomele gastrointestinale la sapte dintre copiii care urmau sa faca parte mai tarziu din grupul de pacienti despre care a scris si Dr. Wakefield in lucrarea lui din 1998, publicata in The Lancet (care ulterior a fost retrasa de revista Lancet). Prezentarea profesorului Walker-Smith se baza pe analiza proprie a rezultatelor endoscopice si microscopice de la biopsiile intestinale facute acelor copii. 

Tineti minte, Dr. Wakefield a fost acuzat ca falsificase complet rezultatele cercetarilor sale despre acesti copii in lucrarea lui din 1998, dar aceste documente dovedesc clar ca, 14 luni inainte de publicarea lucrarii Dr. Wakefield, doi alti cercetatori - profesorul Walker-Smith si Dr. Amar Dhillon - au documentat in mod independent aceleasi probleme la acei copii, inclusiv simptomele de autism!!

Astfel, Dr. Wakefield nu avea cum sa fi "fabricat" rezultatele lui, asa cum afirmase British Medical Journal, care acum se afla in situatia de a fi nevoit fie sa-si retracteze afirmatiile fie sa-si extinda acuzatiile pentru a-i include si pe profesorul Walker-Smith si Dr. Dhillon - practic, acum BMJ trebuie sa insiste ca a existat o "conspiratie de a comite frauda" intre acesti trei cercetatori (si nu numai), daca vrea sa-si sustina acuzatiile la adresa doctorului Wakefield.

Prezentarea din 1996 a profesorului Walker-Smith la Royal Free Hospital Medical School avea titlul "Enterocolita si disfunctiile dezintegrative in urma vaccinarii cu ROR - o analiza a primelor sapte cazuri".

Prezentarea lui incepea cu urmatorul text: "Astazi vreau sa va prezint cateva detalii preliminare despre sapte copii, toti baieti, care par sa aiba enterocolita si disfunctii dezintegrative, foarte probabil autism, in urma vaccinarii cu ROR. Am sa va prezint pe scurt istoria cazurilor lor [sic]". Si dupa aceea a continuat cu detalii din istoria clinica a acestor sapte copii asa cum fusese ea documentata de echipa lui de medici (inclusiv patologul sef Dr. Amar Dhillon). Foarte important este faptul ca Dr. Andrew Wakefield nu facea parte din acea echipa. Asta dovedeste ca rezultatele obtinute de Dr. Wakefield au fost reproduse in mod independent de o alta echipa de cercetare medicala.

Cu alte cuvinte, acuzatiile facute de BMJ cum ca dr. Wakefield si-ar fi "fabricat" rezultatele sunt false. Acuzatiile facute de mass-media corupta cum ca rezultatele dr. Wakefield nu ar fi fost niciodata reproduse sunt de asemenea false.

Iata datele despre cei sapte copii asa cum au fost ele prezentate in 1996, deci cu 14 luni inainte ca dr. Wakefield sa-si fi publicat propria lui lucrare in The Lancet.  

Child 1. Immediate reaction to MMR with fever at 1 [corrected, illegible]
Rapid deterioration in behaviour - autism
Histology active chronic inflammation in caecum
Treated Asacol
INDETERMINATE COLITIS** (1)

Child 2. MMR at 15 months - head banging 2 weeks later.
Hyperactive from 18 months.
Endoscopy - aphthoid ulcer at hepatic flexure
Caecum: lymphoid nodular hyperplasia with erythematous rim and pale swollen core.
Histology, Ileum mild inflammation, colon moderate inflammation
Acute and chronic inflammation.
Treated CT3211 [a dietary treatment]
INDETERMINATE COLITIS** ? CROHN’S DISEASE

Child 3. ? dysmorphism - chromosomes and normal development
MMR at 5 months [sic]
Measles at 2.5 years* - 1 month later change in behavior
Hyperactive with food
Colonoscopy - granular rectum, normal colon and lymphoid nodular
hyperplasia.
Histopathology: lymphoid nodular hyperplasia.
Increased eosinophils 5/5 mild increase in inflammatory cells (Dhillon)
Routine normal
LYMPHOID NODULAR HYPERPLASIA
INDETERMINATE COLITIS**
[* correction: he received measles vaccine first at approximately 15 months of
age and MMR at 2.5. years]

Child 4 (2). Reacted to triple vaccine 4 months - screaming and near cot death
(DPT)
MMR at 15 months - behaviour changed after 1 week.
“measles rash” week before
Endoscopy - minor abnormalities of vascular pattern
Histology - non-specific proctocolitis**
Treated
INDETERMINTE PROCTOCOLITIS
LYMPHOID NODULAR HYPERPLASIA

Child 5 (3). MMR at 14 months.
Second day after, fever and rash, bangs head and behaviour abnormal
thereafter.
Endoscopy - Lymphoid nodular hyperplasia
Histopathology: Marked increase in IEL’s [intraepithelial lymphocytes] in ileum
with chronic inflammatory cells in reactive follicles. Increase in inflammatory cells in colon and IELs increased.
LYMPHOID NODULAR HYPERPLASIA
INDETERMINATE COLITIS

Child 6 (7). MMR - 16 months - no obvious reaction
2 years behavioral change - 2.5 years
Screaming attacks - / food related
Endoscopy - Lymphoid nodular hyperplasia terminal ileum
Histology - Prominent lymphoid follicles
Dhillon: moderate to marked increase in IEL’s, increase in chronic inflammatory
cells throughout the colon - superficial macrophages not quite granuloma
INDTERMINATE COLITIS
Child 78. MMR 14 months
16 months “growling voice”
18 months - behavioural changes - autism diagnosed at 3 years
Barium [follow through X ray] 5 cm tight stricture [proximal] to insertion of
terminal ileum
Endoscopy- prominent lymphoid follicle in ileum
Mild proctitis with granular mucosa
Histology
Ileum - reactive follicles
Colon - bifid forms, increased IEL’s
Slight increase in inflammatory cells
INDETERMINATE COLITIS
? CROHN’S DISEASE

NOTES:
(1) Inflammation that is not diagnostic of either Crohn’s disease or ulcerative colitis
(2) Child 6 in The Lancet paper. The chronological order was corrected for the final Lancet paper.
(3) Child 3 in The Lancet paper

Acestea sunt rezultatele unuia dintre cei mai reputati pediatri gastroenterologi cu o experienta enorma in patologia intestinala la copii, rezultate confirmate orb de un expert in patologie intestinala (orb = patologul nu avea habar de simptomele sau diagnosticele pacientilor de la care proveneau probele pt. biopsie).

Aceste documente despre analiza profesorului Walker-Smith si a echipei sale demonstreaza clar ca British Medical Journal a fost prins cu ocaua mica pentru a fi ignorat aceste dovezi clare care ii fusesera prezentate cu mult timp inainte de publicarea articolului lui Brian Deer in care Dr. Wakefield fusese acuzat de frauda.

British Medical Journal a ignorat in mod voit aceste dovezi si a decis sa distruga reputatia  doctorului Wakefield prin orice mijloace! Dupa cum explica dr. Wakefield insusi: "BMJ si-a asumat un risc enorm, devenind vehicolul acelui tip de jurnalism practicat de Brian Deer si ocolind procesul de audit intern in entuziasmul sau de a "ucide bestia". Asa cum arata documentele acestea, se pare ca BMJ a facut o greseala. Medicina, confruntata cu posibilitatea unei catastrofe iatrogene (generate de tratament), a ales sa se dea de partea celor tari si a inceput sa-i vaneze pe cei care isi exprima ingrijorarea autentica despre vaccinurile care pot fi responsabile, cel putin partial, pentru epidemia de autism. Stiinta relevanta a fost denaturata, prezentata intr-o lumina falsa, strivita sub rotile unui camion de relatii publice care nu mai poate fi controlat. In acelasi timp, un tsunami de copii vatamati isi revendica drepturile."

S-a mai aflat intre timp si ca Brian Deer, ziaristul care l-ar fi "demascat" pe Wakefield, este un mincinos de prima mana. In incercarea lui de a aduna dovezi pentru articolul lui din BMJ, si-a asumat o falsa identitate si astfel a intrat in casa unuia dintre parintii cu copil autist pretinzand ca lucra pentru The Sunday Times, desi el nu a fost niciodata angajatul acestei reviste!

Ca o concluzie, faptul ca atat British Medical Journal cat si Brian Deer au ignorat dovezi clare si s-au angajat in organizarea unei demascari frauduloase da o tot mai mare credibilitate ideii ca vaccinurile ROR sunt nu numai periculoase, dar sunt atat de periculoase incat revistele medicale reputate incearca sa musamalizeze realitatea stiintifica pentru a le proteja!

Articol tradus si adaptat/completat de AICI.



Ah, nici o grija, profesorul Walker-Smith fusese si el acuzat de "serious professional misconduct" si i se suspendase licenta in mod abuziv! Ei bine, in luna martie 2012, dupa un proces indelungat, GMC a fost nevoit sa-si retraga decizia dupa ce pana si judecatorul a afirmat ca audierile fusesera o farsa!!

Daca GMC (General Medical Council) inca se agata de afirmatia "Nu exista nici o opinie respectabila care sa sustina ipoteza [doctorului Wakefield], cum ca vaccinul ROR si enterocolita la autisti ar fi legate cauzal", am putea sa-i mai informam respectuos pe cei de la GMC ca a mai avut loc un studiu al unei echipe de medici de la Wake Forest University in Winston-Salem, North Carolina, in care au fost studiate cazurile a 275 de copii si au fost confirmate rezultatele obtinute si de Andrew Wakefield in ce priveste enterocolita si virusul pojarului! Si nu orice virus al pojarului: unul din medicii din acea echipa, Dr. Stephen Walker, a afirmat ca cercetarea lor a indicat o tulpina de pojar de vaccin care fusese deci injectat in organismul copiilor si nu o tulpina salbatica, naturala a virusului. Interesant? Iata si comentariul facut de Dr. Walker: "Din rezultatele obtinute pana acum, toate sunt tulpini vaccinate, nici o tulpina nu este naturala".


Poate ca GMC nu prea este la curent cu literatura medicala, altfel ar da buzna sa isi retraga decizia de a-i lua doctorului Wakefield dreptul de a mai practica. Daca GMC si-ar fi facut temele, ar fi descoperit ca studiul condus de Wake Forest University dovedeste ca in tubul gastro-intestinal al copiilor diagnosticati cu autism a fost gasit virusul de vaccin al pojarului. Cum sa fi ajuns acela acolo, daca nu prin vaccinare, stiut fiind ca bebelusii nu sug la sanul mamei lor lapte amestecat cu pojar si nici Nestlé nu a ajuns pana intr-acolo incat sa contamineze laptele praf cu asa ceva?

Daca studiul echipei de la Wake Forest university nu e suficient, iata ca mai exista si studiul din 2001 condus la St. James Hospital and Trinity College din Dublin, Irlanda, de catre Dr. John O'Leary, profesor de patologie, care a ajuns fix la aceleasi rezultate ca Wake Forest si Andrew Wakefield. OK, acum avem 3 studii care confirma acelasi lucru, care nu mai poate fi numit "ipoteza Wakefield" :-(

Si mai e ceva aici care nu se potriveste deloc. Daca rezultatele lui Andrew Wakefield nu erau respectabile, DE CE oare Institutul National de Sanatate American inca le are publicate pe site-ul lor oficial? Gasiti articolul ca .pdf AICI. Cu alte cuvinte discreditam discreditam, dar rezultatele cercetarii lui Wakefield sunt destul de bune ca sa ramana pe un site guvernamental american!!

Daca nici datele astea toate nu le sunt suficiente celor de la GMC ca sa-l reabiliteze pe Dr. Wakefield, ce-ar fi sa mai studieze si aici:

• Nivele ridicate de anticorpi de pojar in organismul copiilor cu autism: "Astfel, copiii autisti au avut o reactie hiperimunitara la virusul de pojar, care in absenta unei infectii cu virusul salbatic poate fi semnul unei reactii imunitare anormale la tulpina vaccinului sau la reactivarea virusului." Sursa (guvernamentala!!) AICI

• Detectia si interclasarea virusului de pojar din celule periferice mononucleare de la pacienti cu enterocolita autista. “Secventele obtinute de la pacientii cu colita ulceroasa si copiii cu autism sunt in mod consistent tulpini de vaccin”. Sursa (tot guvernamentala!!) AICI

Asteptam cu interes urmatorul capitol in procesul de reabilitare a doctorului Wakefield!