Acum un an si jumatate scriam despre iesirea din pampersi.
Si mai scrisesem AICI de ce nu e bine sa se inceapa prea devreme cu educatia sfincteriana.
Ei bine, vara asta, inainte de a implini Daviducul 4 ani, ne-a venit si noua randul sa iesim din scutece :-)
Nu a avut loc (si nu a fost nevoie de) nici un fel de "educatie", de fapt, asta e vestea cea mai buna.
In luna mai eu am fost o saptamana in Spania (detalii intr-un episod viitor) si Bogdan si-a luat o saptamana de concediu. Am profitat de faptul ca urma sa petreaca si el mai mult timp cu David si l-am indemnat sa incerce el marea cu degetul (ca baietii intre ei, deh!) si sa lase cupilu' fara scutece. David deja stia ce se intampla "down there", deci ne asteptam la foarte putine malheur-uri ;-)
Ei bine, fix de doua ori s-a scapat pe el, fix de doua ori a repetat experienta si la gradinita, dar in rest totul a mers minunat. Dupa doua saptamani aveam deja cupil care spunea cand vrea la toaleta, care acum merge si singur la toaleta si care se descurca de minune cu noul capitol din viata lui. Fara stress, fara nervi, fara chiloti murdari, fara bataie de cap.
Acum nu mai poarta scutec decat noaptea.
Acum nu mai poarta scutec decat noaptea.
Mesajul meu pentru parinti este: nu va grabiti sa-i lasati fara scutece de la 2-3 ani decat daca va face prea mare placere sa curatati covoarele si laminatul de diverse "lichide si solide" cu miros pronuntat ;-) Aveti rabdare pana cand copilul da semne ca intelege total care este "procesul de productie" si pana cand are si maturitatea fiziologica pentru a implementa proiectul "pamperless" fara prea multe accidente.
Bafta!
Bafta!