Adam Lanza sau anatomia unor tragedii mereu anuntate
Cine este Adam Lanza? Mai bine zis, cine a fost Adam Lanza? Adam Lanza a fost un tanar de 20 de ani care si-a ucis mai intai mama, apoi a plecat cu 3 arme la o scoala elementara din Newtown, Connecticut, unde se sustine ca ar fi ucis 26 de oameni, dintre care 20 de copii.
Se pare ca Adam Lanza a fost un tanar deosebit de inteligent, cu rezultate foarte bune la scoala, un elev eminent. Adam Lanza a fost un tanar retras, nelinistit, timid, "ciudat", un tocilar care nu excela in contacte sociale si nu avea prieteni. Adam Lanza a fost un tanar ai carui parinti divortasera cand el era adolescent. Adam Lanza a fost un tanar a carui mama avea o preocupare obsesiva pentru arme si careia nu-i placea sa primeasca vizite (isi tinea musafirii la usa!). Adam Lanza a fost un tanar a carui mama era "supraprotectoare" in asemenea masura incat un fost babysitter al lui Adam povestea ca mama acestuia insista ca Adam (care pe atunci avea vreo 11 ani) sa nu fie lasat singur nici macar o secunda, nici macar cand se ducea la toaleta. Adam Lanza a fost un tanar care mergea la scoala cu servieta cand alti copii aveau rucsace. Adam Lanza a fost un tanar care nu s-a lasat fotografiat pentru albumul de absolvire al liceului. Adam Lanza a fost un tanar care inca de mic copil se pare ca nu isi imbratisa niciodata mama si i se adresa mereu doar cu "Excuse me". Adam Lanza a fost un tanar care traia la subsolul casei mamei sale intr-o camera fara ferestre, dupa ce fratele lui mai mare plecase de acasa rupand contactul cu familia. Adam Lanza a fost un tanar care pana la actul final al tragediei traise o viata in umbra. Adam Lanza a fost un tanar a carui relatie "apropiata" cu mama lui era definita prin activitati de tragere cu pusca la tinta impreuna.
Se pare ca Adam Lanza a fost un tanar deosebit de inteligent, cu rezultate foarte bune la scoala, un elev eminent. Adam Lanza a fost un tanar retras, nelinistit, timid, "ciudat", un tocilar care nu excela in contacte sociale si nu avea prieteni. Adam Lanza a fost un tanar ai carui parinti divortasera cand el era adolescent. Adam Lanza a fost un tanar a carui mama avea o preocupare obsesiva pentru arme si careia nu-i placea sa primeasca vizite (isi tinea musafirii la usa!). Adam Lanza a fost un tanar a carui mama era "supraprotectoare" in asemenea masura incat un fost babysitter al lui Adam povestea ca mama acestuia insista ca Adam (care pe atunci avea vreo 11 ani) sa nu fie lasat singur nici macar o secunda, nici macar cand se ducea la toaleta. Adam Lanza a fost un tanar care mergea la scoala cu servieta cand alti copii aveau rucsace. Adam Lanza a fost un tanar care nu s-a lasat fotografiat pentru albumul de absolvire al liceului. Adam Lanza a fost un tanar care inca de mic copil se pare ca nu isi imbratisa niciodata mama si i se adresa mereu doar cu "Excuse me". Adam Lanza a fost un tanar care traia la subsolul casei mamei sale intr-o camera fara ferestre, dupa ce fratele lui mai mare plecase de acasa rupand contactul cu familia. Adam Lanza a fost un tanar care pana la actul final al tragediei traise o viata in umbra. Adam Lanza a fost un tanar a carui relatie "apropiata" cu mama lui era definita prin activitati de tragere cu pusca la tinta impreuna.
Toata lumea este socata si oripilata. Once more. Toti ducem mana la gura cu privirea ingrozita, toti plangem si suferim cand ne gandim la acei copii nevinovati a caror viata a fost curmata mult prea devreme in acest mod bestial. Scenariul asta se repeta la fiecare asemenea tragedie si este intr-adevar o tragedie insuportabila, dar pana nu invatam lectia ea se va repeta la nesfarsit, cu mici variatiuni.
Eu ma intreb de fiecare data acelasi lucru: vom invata oare, de data asta, lectia? Din ce citesc pe internet si in ziare ma tem ca nu. Ma tem ca, once more, alunecam in cliseul de a trage linie si a pune etichete gen "monstru", "killer", "psihopat", fara a incerca sa privim sincer si curajos dincolo de aparente, pentru a recunoaste intreaga dimensiune a tragediei din care, ca de obicei, vedem acum doar ultimul act.
De obicei ramanem prizonierii afectarii superficiale si ai cliseelor vehiculate de fiecare data cand se intampla asa ceva. Oare cati oameni sunt dispusi sa caute raspunsul la intrebarea "CUM ajunge un copil nevinovat sa devina un tanar care ucide alti oameni??"
Discutiile despre arme sunt inutile. Armele in mainile oamenilor inclinati spre violenta sunt un factor care contribuie la inmultirea crimelor, dar armele in sine nu explica nici o crima. Discutiile despre Asperger, despre "tulburarile de personalitate" sunt inutile. Nu acolo sunt cauzele unor asemenea fapte criminale. Discutiile despre posibila medicatie la care era supus Adam Lanza sunt inutile atata vreme cat nu sunt confirmate (de ex., daca ar fi luat ani de zile Ritalin, cum se zvoneste, asta ar fi putut sa contribuie de asemenea la distrugerea psihica a acestui tanar). Discutiile despre jocurile pe care le juca pe computer sunt inutile. Nu acolo e raspunsul, fiindca planeta e plina de tineri care joaca astfel de jocuri si care nu ucid pe nimeni. Dealtfel dupa parerea mea jocurile cu violenta sunt, dimpotriva, un ventil de descarcare pentru un psihic prea incarcat. Tocmai cei care isi incapsuleaza la maximum trairile, pornirile si impulsurile agresive sunt cei care la un moment dat explodeaza. Sigur, la Adam Lanza se pare ca acest ventil al jocurilor pe computer nu a fost suficient pentru a descarca toata furia si ura pe care le acumulase intr-o viata intreaga de abuz, dar tocmai asta ne lasa sa ghicim intreaga dimensiune a abuzului psihic si sufletesc de care a suferit cu siguranta acest tanar. Jocurile pe computer sunt, de asemenea, cel mult un simbol al gradului de izolare, al urletelor soptite ale unui copil neglijat, care isi cauta refugiu intr-o lume-surogat si al carui urlet suprem se transforma intr-un act de finalitate real; pentru a fi in sfarsit auzit si vazut. Adam Lanza s-a facut auzit si vazut.
Pentru mine e suficient sa ma uit la ceea ce devenise copilul de mai sus: o stafie (am inteles ca asa i se spunea si la scoala, "the ghost"), un zombie, o carcasa goala. Uitati-va bine la imaginea de mai jos si va rog spuneti-mi daca asa arata un copil fericit, un copil iubit!
Ma apuca greata cand citesc comentariile matusii lui despre cat de "iubitori" fusesera parintii lui Adam si imi vine sa raspund: "Da, ma-sa al fost al dracu' de iubitoare, de-aia fi-su i-a decorat muianu' cu 4 gloante". Cum e posibil ca nimeni din familie, de la scoala, dintre prieteni, NIMENI sa nu fi vazut, sa nu fi simtit tragedia cumplita a acestui tanar? Cum e posibil ca pe nimeni sa nu fi interesat ce se intampla cu adevarat cu el?? Stim sigur ca nimeni nu a dat doi bani pe el fiindca orice victima care are parte fie si de un singur martor salvator, de un singur om care sa aiba o vorba buna pentru el, un gest afectuos, nu ajunge sa comita crimele pe care le-a comis Adam Lanza.
CUM devine un om o carcasa goala, va intrebati? CUM se distruge cel mai temeinic un suflet de copil, va intrebati? CUM se anihileaza cel mai eficient substanta interioara a unui copil si CINE sunt faptasii centrali in distrugerea unui copil? De fapt, in sinea voastra stiti raspunsul.
CUM devine un om o carcasa goala, va intrebati? CUM se distruge cel mai temeinic un suflet de copil, va intrebati? CUM se anihileaza cel mai eficient substanta interioara a unui copil si CINE sunt faptasii centrali in distrugerea unui copil? De fapt, in sinea voastra stiti raspunsul.
Ei, dar cu siguranta va intrebati de ce au trebuit sa moara si acei copii nevinovati? E simplu. Pentru ca in subconstientul unui om sa se acumuleze atata presiune incat sa ajunga sa ia viata altui om, e nevoie de o trauma (reprimata) de niste dimensiuni colosale. COLOSALE. Cu cat reprimarea e mai reusita, cu atat omul respectiv este mai departe de adevaratele motive ale faptelor sale. Un om atat de complet distrus cum a fost Adam Lanza s-a confruntat, dupa uciderea principalului faptas din viata lui, cu o dilema insuportabila: daca se opreste aici, inseamna ca accepta realitatea cum ca mama lui fusese adevaratul "dusman". Ca atare, pentru a mentine intact zidul negarii, i-a fost imposibil sa se opreasca doar la o singura victima. Scoala (oricare scoala, inca nu s-a confirmat ca mama lui ar fi lucrat tocmai la scoala Sandy Hook, unde a avut loc masacrul) a devenit aici simbolul autoritatii, al "dusmanului" universal, iar copiii care i-au iesit in cale au devenit imaginea lui, au devenit ceva care trebuia distrus exact asa cum fusese distrus si el, cu nebunie si cu ura... este tipicul cerc vicios al abuzului.
Fara faptasi nu exista victime. Adam Lanza se integreaza in lantul de victime, este o victima care a devenit faptas, facand la randul lui alte victime. Cu siguranta e mai usor sa-l uram si sa-l etichetam ca monstru si killer si psihopat decat sa acceptam ca fapta lui reprezinta polita pentru ceea ce i s-a facut lui. Si cu cat fapta lui este mai sangeroasa, cu atat avem imaginea mai clara a crimei colosale comise candva asupra sufletului lui.
11 comments
Oh, Doamne, Feli, ce m-ai facut sa plang ...
RăspundețiȘtergereZilele astea un singur lucru m-am gandit: cum de nimeni, absolut nimeni, nu jeleste si chinul acestui biet copil. Sufletul lui ferfenitit. De a ajuns pana acolo, in crunta nebunie ...
Sper sa nu te superi ca voi dai share.
Multumesc si mii de imbratisari.
De unde atata mila ptr. cineva care a luat viata a 20 de copii? Acum transformam un sociopat psihopat in victima? Ca el a fost prima victima dintr-un sir lung de 27 de victime, nu neg! Dar nu e singura victima de acest gen si, totusi, nu toti copiii crescuti cum a fost el au ajuns sa faca ce a facut acest Adam! Eu nu ii pot gasi o scuza, alta decat ca era psihopat si sociopat. NIMIC nu-i scuza actiunea! NIMIC nu aduce acei copilasi inapoi! Tu spui: "orice victima care are parte fie si de un singur martor salvator, de un singur om care sa aiba o vorba buna pentru el, un gest afectuos, nu ajunge sa comita crimele pe care le-a comis Adam Lanza." Nici un miliard de vorbe bune nu pot reda viata acelor 20 de copilasi. Pentru acei copii nu a existat un 'martor salvator'. Sper din suflet ca acest Adam arde in flacarile iadului ptr. o eternitate!
RăspundețiȘtergereAlina, multumesc ca ai inteles.
RăspundețiȘtergereNadia, te inteleg.
P.S. Nadia, nu poti fi psihopat si sociopat in acelasi timp.
RăspundețiȘtergereApoi, nu incearca nimeni sa "scuze" ceea ce nu e de scuzat, sper ca nu m-am exprimat atat de prost incat sa se inteleaga cumva asa ceva. Eu vreau sa atrag atentia asupra adevaratelor cauze ascunse pentru care se tot intampla si se tot intampla asemenea masacre. A fi psihopat nu se ia ca un virus :-(
Ma intereseaza la fel ca si pe tine sa nu mai moara copii nevinovati, dar rezolvarea problemei trebuie sa inceapa de la radacina raului, ori acolo se afla, bine protejati de societate, adevaratii faptasi care sunt intotdeauna adultii :-)
Feli, te-ai exprimat bine, eu am inteles exact ce spui tu. Stiu de unde a inceput totul, stiu ca nu s-a trezit intr-o dimineata cu chef sa ia vietile unor copii, dar faptul ca avea probleme psihice grave, nu schimba cu nimic situatia. Acei copii au platit cu vietile lor intr-o clipa ceva ce un cuplu de parinti a stricat in ani de zile. Eu inteleg ce spui tu, doar ca, asa cum spuneam, nu ii scuza actiunile; nu e singurul tanar din lumea asta care a fost neglijat (din pacate), insa nu toti au facut ce a facut acest... psihopat, sociopat, monstru, numeste-l cum vrei. Pana una alta, nici nu (mai) e important ce deranjari mintale avea, situatia si consecintele a ce a facut, nu se schimba ACUM, ca se gasesc explicatii. Parintii, acele 20 de cupluri de parinti care si-au pierdut copiii la mana acestui monstru, te asigur ca nu sufara mai putin stiind ca acest Adam a fost si el, la randul sau, o victima! Nu cred ca macar unul dintre cei 40 de parinti, macar 1 dintre cei 80 de bunici ai acestor copii, ii pot gasi o scuza acestui Adam. Nu cred ca macar o persoana di familiile victimelor poate gandi "Saracul copil abuzat. S-a razbunat si el..."
RăspundețiȘtergereNadia, situatia oricum nu se mai poate schimba, nu despre asta e vorba, DAR daca oamenii incep in sfarsit SA VADA ce se intampla cu adevarat poate se vor evita pe viitor asemenea tragedii. Eu pentru asta militez!
RăspundețiȘtergereConcret, cate masacre au avut deja loc pana acum, iar reactia a fost aceeasi? Afectare zgomotoasa a celor din exterior, lumanari, priveghiuri, articole inflamate prin ziare, lume oripilata, ucigasii stampilati ca psihopati, sociopati, bolnavi mintal (totul doar pt. a-i singulariza, mare greseala!!), apoi marsuri si demonstratii pentru interzicerea armelor (si ia uite NRA-ul cum vine acum cu propunerea sa se bage arme oficial in scoli, ca sa poata lumea sa se "apere"!!!!! In curand se va introduce materia "trasul la tinta", iti sta mintea in loc cand vezi asa ceva :-((), tu nu vezi ca aceleasi scenarii se repeta over and over again? Lumea refuza sa vada adevaratele cauze pentru care acei tineri ajung la asemenea acte extreme de suicid cu implicare colectiva.
Lumea prefera sa-l considere monstru, fiindca e mai usor de acceptat aceasta teorie decat sa poti accepta realitatea ca si omul ala a avut un suflet si ca de fapt din chinul lui s-a nascut intreaga tragedie. Acolo e buba, acolo ar trebui actionat, la o mai buna protectie a copiilor abuzati, daca nu se poate sa-i determinam pe parinti sa nu-si mai abuzeze copiii :-(
Tu crezi ca sufletul meu nu sangereaza cand ma gandesc la copilasii aia nevinovati de 6 si 7 ani? But that is not the point here. Din nou, nu e vorba de scuzat nimic din ceea ce este de neiertat, sa fie clar! Dar incearca sa iesi din cliseul (cercul inchis) ca doar "monstrii" ar comite astfel de acte, cand realitatea te contrazice si asemenea masacre se inmultesc. Nimic din ceea ce a fost facut pana acum nu a schimbat evolutia lucrurilor, ba dimpotriva. Si atunci nu e logic sa cauti raspunsul in alta parte? Eu asa zic.
Din pacate negarea este si va fi intotdeauna de fier la cei din jurul nostru. Acceptand ce ai scris tu oamenii ar insemna sa isi simta propria suferinta si trauma, sa se confrunte cu ea si Doamne,o nu, asta nu se poate. Eu una m-am convins ca nu e cale de scapare si schimbare pentru mersul lucrurilor in societate. Inca sper undeva in adancul sufletului insa nu toti au deschiderea necesara unui asemenea lucru. Cu tristete ma resemnez ca asta este, a fost si va fi drumul omenirii. Adevarul nu e pentru toata lumea din cate se pare, vad cu cata vehementa ti se raspunde atunci cand il arati cu degetul... Vehementa sau imposibilitate de a privi in profunzime.Eu te citesc, imi trebuiesti. Din pacate suntem rara avis.
RăspundețiȘtergerehaideti sa arunc alt scenariu.
RăspundețiȘtergereSi daca intr-o zi el, criminalul s-a trezit altfel? Copil nascut normal, crescut normal, familie echilibrata. Dar intr-o noapte are un mic accident cerebral ce ii omoara acea regiune de creierului care construieste empatia. Sau o lovitura la cap - este deja demonstrat ca encefalogramele criminalilor in serie e modificata, si ca majoritatea au suferit lovituri la cap, unele din copilaria timpurie. Toate astea se pot intampla oricui. Oricand.
Asta e un alt scenariu.
Sentimentele sanatoase sunt cultivate din dragoste - dar si creierul trebuie sa poata functiona normal, si corpul - un cumul de factori si un dezechilibru puternic in zilele noastre. In unele cazuri, ratiunea completeaza, educatia scoala, bunul exemplu in familie, religia, etc. Aici nimic nu a functionat. Toate au dat gres.
De ce?
Toata lumea cauta un vinovat. E asa usor sa gasim pe cineva sa aruncam ura, frustrarea, furia, neputinta pe el. Dar poate sa nu fie un vinovat. Ci mai multi. Sau poate sa fie tocmai mancarea modificata genetic care la unii provoaca un cancer hepatic, iar la el moartea unor celule neuronale - celule ce nu se mai inlocuiesc.
Pe mine ma sperie: de ce tocmai pe scoala i s-a cashunat lui? Si nu pe un casino, un loc al pierzaniei, sau pe un mall(a mai fo in SUA), sau pe o universitate ( cred ca in Montreal a fost asta acum cativa ani) sau pe un magazin de droguri etc.
Felicia, chapeau pentru comentariu! este exact ce gindesc eu despre ce s-a intimplat, exact ce-am crezut din primul moment.
RăspundețiȘtergereDe ce scoala? pentru scoala era plina de copilasi mici, fericiti, zimbareti, blonzi...exact ce reprezinta idealul nostru de copilarie, idealul pentru copilul nostru. Si lui Adam tocmai asta i-a furat mama, universul copilariei.
Ana/sam
Daca el ti-ar fi omorat baiatul crezi ca mai gaseai atatea explicatii parapsihologice si atata empatie pentru el ?!
RăspundețiȘtergereSunt copiii care au crescut mult mai rau decat el si nu au omorat pe nimeni .
Cred ca Adam era un copil prea rasfatat si care era obisnuit sa i se faca mereu pe plac si pentru ca era un copil nu a suportat gandul ca trebuie sa se maturizeze, sa isi asume anumite responsabilitati .Oricum ai lua-o era asa si nu era asa....daca el iti omora baiatul nu cred ca iti mai pasa de nimic si de nici o explicatie si singura optiune era intoarcerea catre Dumnezeu si credinta ca sulfetelul baietelului tau este inca viu in imparatia cerului!
Inca o data vad ca se interpreteaza gresit postarea mea, asa ca repet: NU gasesc nici un fel de scuze pentru actul criminal al lui Adam Lanza, deci argumentele exploziv emotionale de genul "daca el ti-ar fi omorat baiatul" sunt complet paralele cu mesajul pe care incerc sa-l transmit.
RăspundețiȘtergereNu ai de unde sa stii ca sunt copii care au crescut mult mai rau decat el - pentru mine insusi actul lui dovedeste CAT DE RAU a crescut si faptul ca nu multi ajung la acel grad inuman de disperare spune multe.
Ca dovada ca n-ai inteles nimic din aceasta tragedie, vii cu afirmatia "cred ca Adam era un copil prea rasfatat" - ei bine, mai priveste o data fotografia lui de adolescent si mai gandeste-te daca asa arata "un copil prea rasfatat" :-( Sa urasti e usor, este reactia imediata si cea mai la indemana, dar ura sustine orbirea fata de adevaratele cauze! Ori, inca o data, eu pledez pentru oprirea abuzului, pentru ca pe viitor sa nu mai existe astfel de tragedii!!
Nu foloseste la nimic sa-mi infoiez indignarea si sa ignor adevaratele cauze. Evident, daca tu preferi sa ramai cu interpretarea ta, este decizia ta, eu raman la parerea ca nu copiii rasfatati devin criminali, ci DOAR copiii care au fost abuzati dincolo de limita oricarei inchipuiri :-(