miercuri, 28 februarie 2018

Dr. Stefan Lanka - Amibele si tardigrazii demonteaza intreaga teorie a geneticii

Daca Wolpert sau Virchow s-ar fi gandit macar o data la amibe sau la tardigrazi si ar fi privit singuri prin microscop in loc sa plagieze de la altii, nu le-ar mai fi trecut prin cap sa considere ca celulele ar fi non plus ultra in privinta vietii si aparitiei acesteia.

Amibele, "schimbatoarele", ne arata cum se face: in permanenta se creeaza membrane noi, de aceea este nevoie de foarte foarte multa energie (motiv pt. care amibele au de 100 de ori mai mult ADN decat omul!), totul se cuprinde, se preia, se digera sau se integreaza si astfel se creeaza permanent viata noua, bacterii noi, celule noi. Amibele fac acest lucru dintr-o structura care nu indeplineste criteriile unei celule si care prin insasi cantitatea imensa de ADN demonteaza complet teoriile genetice din prezent. 

In interiorul amibei gasim o functie cardiaca si renala intr-o singura unitate, "vacuola contractila", care prin crearea de vartej elibereaza energie in forma de apa densa, eliminand apa lichida, saraca in energie, prin intermediul unor mici pachetele (vezicule). Amibele se regenereaza fara nucleu celular si prin aceasta mai demonteaza odata intreaga teorie celulara si genetica.


Viata apare acolo unde curge apa si isi modifica permanent forma si functia. Acolo unde viata, datorita specificitatii, devine tot mai concreta, isi pierde (individual vorbind) nemurirea fizica, dar se concentreaza cu atat mai intens asupra intregului, asupra fluxului de energie si a inmultirii acesteia. Din perspectiva apei, totul este nemuritor, caci viata provine din apa si se reintoarce in apa, intr-un circuit probabil nemuritor, pentru a se manifesta din nou si din nou, sub o forma sau alta.

Merita efortul sa studiem si tardigrazii ("ursuletii de apa"), cea mai amuzanta, mai fascinanta si mai variata forma de viata, veche de peste 500 milioane de ani dupa unii cercetatori. Tardigrazii demonteaza teoria celulara prin simplul fapt ca supravietuiesc in ORICE conditii; adica inclusiv dupa ce sunt iradiati complet, striviti, fierti, deshidratati ani de zile, dupa ce sunt trimisi in vid in spatiu sau congelati la minus 272 de grade (stari in care ei isi reduc metabolismul la 0,01% din normal), ursuletii de apa o iau din nou la pas la 10 minute dupa ce intalnesc o membrana de apa, unde se regenereaza imediat :-)



Recomand calduros acest site despre tardigrazi, este o incantare! 

In mare si oceane exista o cantitate de asa-zise "virusuri uriase" (giant viruses) atat de mare, incat daca ar fi puse intr-un lant ar ajunge la un lant de 200 de milioane de ani-lumina, care s-ar intinde peste saizeci de galaxii si milioane de stele. Potentialul de a crea viata din energia ADN-ului acestor structuri reiese in mod clar in clipa cand incercam doar sa ne imaginam numarul lor. O astfel de structura din ocean am izolat eu (Dr. Stefan Lanka) in calitate de student la biologie in anii '90, am analizat-o si am putut intelege functia si sarcinile biologice ale unei astfel de structuri.

Din aceste structuri se nasc anumite bacterii mai simple si mai compacte, amibele si tardigrazii, iar prin simbioza si fuziune apar si celelalte forme ale vietii. Acest lucru este deja dovedit de cercetarea biochimica a asa-ziselor "virusuri uriase" in ultimii 20 de ani.[1] Aceste structuri se gasesc dealtfel peste tot unde curge apa. 

Avand aceste cunostinte, devine foarte usor sa demonstram si in laborator nasterea "virusurilor uriase" si a vietii, asemanator experimentelor conduse de Urey & Miller[2] si Oparin[3].

"Notiunea de celula este de fapt o abstractiune morfologica. Din punct de vedere biologic, notiunea de celula nu poate fi folosita fara mediul in care traieste celula."
(Alfred Pischinger - histolog si embriolog austriac, 1899-1982)

[1] Karin Mölling, Superputerea vietii: Calatorie in lumea extraordinara a virusurilor (https://www.amazon.de/Supermacht-Lebens-Reisen-erstaunliche-Viren/dp/3406669697)
[2] Experimentul Urey Miller (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4089479/)
[3] Oparin AI, The Origin of Life. Izd. Moskovshii Rabochii; 1924

Sursa articolului: WissenschafftPlus 4/2014

3 comentarii:

  1. Daca toate articolele, initiativele si conferintele Feliciei Popescu ar deveni obligatorii la facultatile de medicina, din ferme s-ar transforma in institutii de invatamant bazate pe stiinta si onestitate. Caci stiinta fara constiinta este pierzanie. (Serban Vasile)

    RăspundețiȘtergere
  2. Citat: In mare si oceane exista o cantitate de asa-zise "virusuri uriase" (giant viruses)… Potentialul de A CREA VIATA DIN ENERGIA ADN-ULUI ACESTOR STRUCTURI reiese in mod clar in clipa cand incercam doar sa ne imaginam numarul lor. O astfel de structura din ocean am izolat eu (Dr. Stefan Lanka) in calitate de student la biologie in anii '90, am analizat-o si AM PUTUT INTELEGE FUNCTIA SI SARCINILE BIOLOGICE ALE UNEI ASTFEL DE STRUCTURI.
    Din aceste structuri se nasc anumite bacterii mai simple si mai compacte, amibele si tardigrazii, iar PRIN SIMBIOZA SI FUZIUNE APAR SI CELELALTE FORME ALE VIETII. Acest lucru ESTE DEJA DOVEDIT DE CERCETAREA BIOCHIMICA A ASA-ZISELOR "VIRUSURI URIASE" IN ULTIMII 20 DE ANI. Aceste structuri se gasesc de altfel peste tot unde curge apa. Încheiat citatul.
    Faptele sunt cele care sunt. Problema stă, ca de obicei, în interpretarea lor. Din punctul meu de vedere, această interpretarea a faptelor, conform viziunii Dr. Stefan Lanka, este o încercare de a modela cunoașterea și înțelegerea pentru a corespunde convingerilor personale. Cu siguranță că din cele citate mai sus, fiecare va înțelege exact ceea ce caută să/să-și dovedească. Ideea că TOATE FORMELE DE VIAȚĂ au apărut în modul expus mai sus, este ”rațională” doar pentru cei care caută să dovedească așa ceva. Se intră într-un domeniu care depășește doar cunoașterea și interpretarea, un domeniu determinat de ceva ce depășește știința omului și care este supus unui factor de credință: sufletul omului. Există atât de multe întrebări legate de dogma că viața, sub toată complexitatea ei, a apărut în modul expus mai sus (mai ales când ne aplecăm asupra sufletului uman și caracteristicilor acestuia), încât prefer să iau la cunoștință de faptele expuse în articol și să fac abstracție de interpretarea lor. Respectul meu pentru Dr. Stefan Lanka, este neatins. Un om cu un suflet de o noblețe rar întâlnită!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Explicatiile lui Lanka legate de aceste fapte sunt evident strict din perspectiva biologica. Eu as fi recunoscatoare daca "expertii" din ziua de azi ar reusi macar din aceasta perspectiva sa-si dea jos ochelarii de cal.
      Dupa aceea putem trece si la suflet :-)
      Multumesc pt. feedback!

      Ștergere