Drosten - autorul testului de guvid si doctor in sarlatanie

by - miercuri, decembrie 02, 2020

Cine este prof. dr. Christian Drosten?

   Prof. Drosten dezvoltă testul SARS-CoV-2 și publică imediat instrucțiunile acestuia prin intermediul OMS, încălcând obligația sa profesională de a notifica spitalul Charité (angajatorul lui) cu privire la invenții, astfel încât Charité nu poate solicita un posibil brevet. 

   În același timp, însă, prof. Drosten a colaborat de la bun început cu firma berlineză TIB Molbiol Syntheselabor, care trimite testul către laboratoarele din întreaga lume cu care este în contact prof. Drosten. TIB Molbiol are aici un avantaj competitiv masiv, fiind primul producător al testului. 




   Lucru uimitor: Prof. Drosten și TIB Molbiol au colaborat întotdeauna exact la fel cu toate "virusurile" recente (SARS, MERS, gripa aviară, gripa porcină): Prof. Drosten dezvoltă testul și țipă în public despre pericolul virusului și necesitatea testării în masă, iar firma TIB Molbiol, care cooperează direct cu el, este prima din lume care produce kituri de testare în masă și câștigă astfel foarte mulți bani. 

   Ce se întâmplă aici?

   Un curriculum vitae al domnului Drosten din anul 2017, publicat pe site-ul Colegiului Medicilor din Germania, arată așși susține că dumnealui și-ar fi dat doctoratul în anul 2003.


   Intr-un alt CV, redactat de el însusi, publicat pe pagina European Network for Diagnostics of "Imported" Viral Diseases (ENIVD), data doctoratului apare ca fiind în anul 2000 ;-)


   Tema lucrării conform acestui CV: "experimental thesis in Transfusion Virology (blood donor screening)". 

   Pe pagina „Laboratorului de cercetare Drosten” de la Charité, el își intitulează lucrarea "Aufbau der ersten Testsysteme für HIV‑1 und HBV im Hochdurchsatzverfahren" („Înființarea primelor sisteme de testare pentru HIV-1 și VHB în procedură de mare capacitate”). Acolo răspândește el de asemenea versiunea sa, cum că el ar fi singurul descoperitor al SARS în 2003.

Unde este lucrarea de doctorat a lui Drosten?

   La biblioteca universitară din Frankfurt se găsea în luna IUNIE 2020 doar un sumar și index al lucrării respective, care în mod ciudat părea să nu poată fi accesibilă decât în sala de lectură a bibliotecii ;-) Cele doua lucrări disponibile în bibliotecă erau "împrumutate" demult și nu exista nici lista de așteptare pentru doritori ;-)

  De asemenea, în catalogul Bibliotecii Naționale germane pentru anii 2000-2003 nu exista nicio mențiune a vreunei lucrări de doctorat a domnului Christian Drosten. 

   Dacă veți căuta pe pagina National Library of Medicine (pubmed, știți voi, site-ul preferat al scientiștilor), cu cuvintele-cheie "Drosten+HIV", veți găsi 16 lucrari, dar și aici lucrarea de doctorat strălucește prin absență totală. Lucrarea nu apare nici printre lucrările despre HBV. 

... Dar iată și miracolul înfăptuit peste noapte! O lună mai târziu, în IULIE 2020, apare brusc în catalogul Bibliotecii Naționale germane lucrarea lui Drosten. Dar ce să vezi? Conform unui document tehnic însoțitor (BIBFRAME blablabla), lucrarea (încropită în câteva săptămâni) a fost încărcată pe site abia în iulie 2020 ;-)


   Un cercetător german specializat pe fraude științifice, Dr. Markus Kühbacher, a descoperit că așa-zisa lucrare de doctorat a domnului Drosten NU a fost predată în 2003, adică la data la care se susține oficial că ar fi fost predată, iar Universitatea Frankfurt a admis că a fost prinsă cu ocaua mică, deoarece lipsea celebrul "Revisionsschein" (certificatul de revizuire), care este obligatoriu atunci când se depun lucrările de doctorat. 

   Intrucât "profesorul" Drosten face subiectul mai multor acțiuni penale (Lanka, Füllmich & Co., Kühbacher), așteptăm cu nerăbdare evoluția lucrurilor.

Domnul Drosten și afacerea cu testele PCR

   Revenim la duo-ul fantastic: megafonul farma Christian Drosten + firma TIB Molbiol Syntheselabor, care sunt o echipă foarte harnică de prin 2003 încoace. TIB Molbiol a oferit spitalului Charité (angajatorul lui Drosten) inclusiv "sprijin logistic" pentru a expedia mostre de kituri de testare SARS-CoV-2 la laboratoare din Tailanda, Vietnam, Hongkong etc. (un fel de "goody bag" de diagnosticare). Evident, comenzile ulterioare pe bani au fost preluate direct de TIB Molbiol ;-)

   Dealtfel, harnicul "profesor" Drosten este mereu primul pe baricade în materie de "viru$uri", astfel: SARS-CoV (2003), gripa aviară (2005), gripa porcină (2009), viru$ul Chikungunya (2009), MERS (2012), Zika (2016), febra galbenă în Brazilia (2017), iar ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, SARS-CoV-2 (2020). 

   În ce privește aspectele legale, gen brevete de invenție, testul dezvoltat în 2003 cu contribuția domnului Drosten pentru SARS-CoV a fost patentat de urgență de către firma artus GmbH (care colabora cu angajatorul de atunci al lui Drosten, Institutul Bernhard Nocht). Dar iată că în 2020, actualul angajator al domnului Drosten, Institutul Charité din Berlin, declară: 

"Profesorul Drosten a avut din partea Charité sarcina de a dezvolta testul PCR, la care a lucrat în orele de muncă si care a fost finanțat de Ministerul pentru Educație și Cercetare, precum și de Uniunea Europeană. Aceste fonduri erau prevăzute special pentru dezvoltarea de teste pentru virusuri de tip nou."

   Ne punem întrebarea justificată: Oare, înainte de depunerea protocolului de testare la OMS, Institutul Charité și-a asigurat drepturile comerciale prin solicitarea unui brevet de invenție? Când au fost întrebați despre colaborarea domnului Drosten cu "micuța" firmă TIB Molbiol, Institutul Charité a răspuns: 

"Nu au existat niciun fel de înțelegeri; niciuna din părți nu intenționează să ceară drepturi. Colaborarea a avut loc strict din motive umanitare.

   Cu toate acestea, se pare că, în mod ironic, Institutul Charité a cam fost lăsat cu buzele umflate, căci directorul firmei TIB Molbiol, Olfert Landt, nu a avut nicio jenă umanitară să încaseze sume imense de bani în urma comercializării a milioane de kituri de teste SARS-CoV-2, pentru care însuși fiul lui Landt a fost cooptat în firmă și lipește - bietul de el - 60 de ore pe săptămână etichete pe cutiile cu kiturile de testare. Încântător pentru o firmă micuță care înainte de "coronița" avea deja profit anual de 7,3 milioane euro, iar anul acesta profitul va fi de 9 ori mai mare conform calculelor lui Landt. 

   "Profesorul" Drosten colaborează deci de 17 ani cu Olfert Landt, ba chiar au publicat împreună 11 lucrări "științifice" ;-)  Cu toate acestea, e cam trist să citim că Olfert Landt afirmă că nu există nicio relație de amiciție între ei, iar el se afla "absolut întâmplător" în Institutul Charité în ianuarie 2020, fix când Drosten lucra la dezvoltarea testului PCR pentru SARS-CoV-2. Ca atare, de când cu "plandemia", firma TIP Molbiol se îmbogățește cu milioane peste milioane, iar Drosten și Institutul Charité fluieră a pagubă. 

   Managerii Institutului Charité au fost întrebați:

"În ce privește așa-zisul test Drosten, componentele sale, primerul (adică secvența de start) etc., drepturile de invenție, protecția mărcii, a modelului, a depus Institutul Charité vreo cerere sau a participat direct sau indirect la o astfel de cerere?"

   Răspunsul lor a fost după cum urmează (foarte relevant!!):

"Nu. Profesorul Drosten nu a dezvoltat un kit de testare, ci a publicat - sub forma unui protocol procedural - informațiile cruciale pentru ca laboratoarele să efectueze un test. Companiile au dezvoltat kituri de testare pe această bază. Profesorul Drosten nu primește niciun venit din aceasta."

   Deci Drosten nu a dezvoltat niciun test, ci doar un protocol concret de testare pentru laboratoarele din întreaga lume? Iaca asta sună un pic a eludare (în direcția fraudă): dacă un angajat al firmei Volkswagen urcă pe net un protocol de fabricare pentru un filtru de praf și apoi afirmă că el nu a inventat sau dezvoltat nimic, ci doar a creat un protocol de fabricare, eventual din motive umanitare, ca să ajute omenirea să scape de praf, eu cred că departamentul legal al firmei Volkswagen nu ar înghiți ditamai gogoașa. În cazul testului SARS-CoV-2, deja protocolul conține absolut tot ce are nevoie un laborator pentru a produce propriile kituri de testare și a le și vinde la alții. 

   În luna martie 2020, firma TIB Molbiol a lui Olfert Landt deja produsese și vânduse în peste 60 de țări trei milioane de teste. Primele fuseseră expediate deja în ianuarie în Hong Kong, fără prospecte, care au fost expediate ulterior pe mail ;-)  Aceasta în condițiile în care Institutul Charité categoric dispunea de reagenți speciali pentru dezvoltarea tehnicii de testare, de pre-validarea tehnică etc. 

   Din 2003, mass media ne tot prezintă cuplul fermecător: modestul virusolog genial Christian Drosten împreună cu modestul întreprinzător Olfert Landt, "eroii" plandemiilor moderne. La fiecare plandemie (reamintesc: SARS-CoV (2003), gripa aviară (2005), gripa porcină (2009), viru$ul Chikungunya (2009), MERS (2012), Zika (2016), febra galbenă în Brazilia (2017), iar ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, SARS-CoV-2 (2020)), cifrele de afaceri ale firmei TIB Molbiol decolau ca rachetele și spărgeau tavanul pe grafice. Complet logic, dacă ne amintim de exemplu că la "gripa" porcină fuseseră anunțați apocaliptic zeci de mii de morți, pentru ca la final în Germania decesele etichetate ca fiind din cauza gripei porcine să se mențină sub 500. 

O pandemie de teste nevalidate/neomologate

   Recitiți articolul biologului german Dr. Stefan Lanka pe acest subiect. 

   Iată că inclusiv amicul de afaceri al lui Drosten, Olfert Landt, relatează deschis într-un interviu din martie 2020 cu Berliner Zeitung modul cum funcționează frauda cu testele:

"Testul designul, dezvoltarea lui provin de la Institutul Charité. Noi doar am pus totul într-un format de kit de testare. Iar când nu ai virusul, care la început era doar în Wuhan, putem produce o genă sintetică, pentru a simula genomul viral, ceea ce am făcut foarte rapid. Studiul de validare a fost publicat pe 23 ianuarie în revista Eurosurveillance, de către Corman et al."

   Ei, dar ce te faci când acel studiu este în realitate scris de Olfert Landt cu Christian Drosten, care dealtfel apare și ca persoană de contact? Ce te mai faci când deja cu 10 zile înainte Drosten cu Landt publicaseră un "protocol și evaluare preliminară" pentru OMS, în care tot Drosten era persoană de contact? 

   Mai departe în interviul cu Berliner Zeitung: "Dle Landt, trebuie totuși să menționăm că dvs. ați fost implicat în procesul de cercetare, iar acum faceți afaceri foarte mari cu testele, deși știința ar trebui să fie independentă. Nu avem aici un conflict de interese?"

   Landt răspunde:

"Este perfect rezonabil să se dea anumite lucruri în mâinile companiilor - ele au o motivație financiară pentru a oferi un serviciu, ceea ce face și producătorul de medicamente. Medicamentul este bun pentru că vindecă oamenii, compania farmaceutică câștigă bani cu el. Aceasta este o constelație complet normală și nu mi se pare deloc reprobabil."

 

   Cât despre câștigat bani, Landt nu are nicio jenă nici să mintă pe bandă rulantă. Într-un prim interviu cu revista taz, Landt afirmase că un test se vinde cu 2,50 euro. A fost crezut pe cuvânt ;-) Cu alte cuvinte, dacă laboratoarele încasează până la 300 de euro pro test, aia nu mai e vina lui. El poate produce 500.000 teste zilnic, ceea ce duce la o sumă frumușică. 

   În aceeași zi cu interviul pentru revista taz, Landt vorbește la radio Deutschlandfunk și acolo testul costă deja 10 euro ;-)  Iar Autoritatea Federală a Caselor de Asigurări vorbește deja de o sumă de 59 de euro pentru decontarea unui "test de detectare a acidului nucleic al beta-Coronavirus SARS-CoV-2". Cam multe abureli ;-)

BOMBA: Cercetătorii cer retractarea lucrării lui Drosten


   Hopa! Suntem la răscruce!

   Între timp, pe data de 27 noiembrie 2020 un număr semnificativ de 22 de oameni de știință au solicitat revistei Eurosurveillance RETRACTAREA articolului din data de 23 ianuarie 2020, unde sunt co-autori domnii Drosten de la Charité și Landt/Kaiser de la TIB Molbiol: "Detection of 2019 novel coronavirus (2019-nCoV) by real-time RT-PCR" (Detectarea noului coronavirus din 2019 (2019-nCoV) prin metoda real-time RT PCR), care constituie din punctul lor de vedere întreaga bază neștiințifică a testelor de PCR.

   Vă redau mai jos din evaluarea lucrării Corman-Drosten problemele FATALE ale acestei lucrări, evidențiate de cei 22 de oameni de știință: 

"Evaluarea peer review externă a testului RTPCR pentru detectarea SARS-CoV-2 arată 10 erori științifice majore la nivel molecular și metodologic: consecințele pentru rezultate fals-pozitive.

External peer review of the RTPCR test to detect SARS-CoV-2 reveals 10 major scientific flaws at the molecular and methodological level: consequences for false positive results. 

Pieter Borger(1), Bobby Rajesh Malhotra(2) , Michael Yeadon(3) , Clare Craig(4), Kevin McKernan(5) , Klaus Steger(6) , Paul McSheehy(7) , Lidiya Angelova(8), Fabio Franchi(9), Thomas Binder(10), Henrik Ullrich(11) , Makoto Ohashi(12), Stefano Scoglio(13), Marjolein Doesburg-van Kleffens(14), Dorothea Gilbert(15), Rainer Klement(16), Ruth Schruefer(17), Berber W. Pieksma(18), Jan Bonte(19), Bruno H. Dalle Carbonare(20), Kevin P. Corbett(21), Ulrike Kämmerer(22)


1. Nu există niciun motiv specificat pentru a utiliza concentrații extrem de mari de primeri în acest protocol. Concentrațiile descrise duc la un număr mare de legături nespecifice și de amplificări ale produsului prin PCR, făcând ca testul să fie complet nepotrivit ca instrument de diagnostic specific pentru identificarea virusului SARS-CoV-2.

2. Șase poziții nespecificate, instabile, vor introduce o variabilitate enormă în implementările de laborator din lumea reală ale acestui test; descrierea nespecifică total confuză din lucrarea Corman-Drosten nu este adecvată ca protocol operațional standard, făcând ca testul să fie inadecvat ca instrument de diagnostic specific pentru identificarea virusului SARS-CoV-2.

3. Testul nu poate deosebi între întregul virus și fragmentele virale. Prin urmare, testul nu poate fi utilizat ca diagnostic pentru virusuri intacte, fiind inadecvat ca instrument de diagnostic specific pentru identificarea virusului SARS-CoV-2 și pentru a presupune prezența unei infecții.

4. O diferență de 10° C în ceea ce privește temperatura de maleabilizare Tm pentru perechea de primeri1 (RdRp_SARSr_F și RdRp_SARSr_R) face, de asemenea, ca testul să fie inadecvat ca instrument de diagnostic specific pentru identificarea virusului SARS-CoV-2.

5. O eroare severă este omiterea unei valori Ct exacte, la care o probă este considerată pozitivă, respectiv negativă. Această valoare Ct nu se regăsește nici în completările ulterioare, ceea ce face ca testul să nu fie adecvat ca instrument specific de diagnosticare pentru identificarea virusului SARS-CoV-2.

6. Produsele PCR nu au fost validate la nivel molecular. Acest fapt face inutil protocolul ca instrument specific de diagnosticare pentru identificarea virusului SARS-CoV-2.

7. Testul PCR nu conține nici un control pozitiv unic pentru a evalua specificitatea sa pentru SARS-CoV-2, nici un control negativ pentru a exclude prezența altor coronavirusuri, făcând ca testul să fie complet inadecvat ca instrument de diagnostic specific pentru identificarea SARS-CoV-2 virus.

8. Designul testului din lucrarea Corman-Drosten este atât de vag și defectuos, încât se poate merge în zeci de direcții diferite; nimic nu este standardizat și nu există Procedura Operativă Standard (POS). Acest lucru pune la îndoială validitatea științifică a testului și îl face nepotrivit ca instrument de diagnostic specific pentru identificarea virusului SARS-CoV-2.

9. Cel mai probabil, lucrarea Corman-Drosten nu a fost revizuită de experți, ceea ce face ca testul să nu fie adecvat ca instrument de diagnostic specific pentru identificarea virusului SARS-CoV-2.

10. Găsim conflicte de interese severe pentru cel puțin patru autori, pe lângă faptul că doi dintre autorii lucrării Corman-Drosten (Christian Drosten și Chantal Reusken) sunt membri ai consiliului editorial al Eurosurveillance. Un conflict de interese a fost adăugat la 29 iulie 2020 (Olfert Landt este CEO al firmei TIB-Molbiol; Marco Kaiser este cercetător principal la GenExpress și consilier științific pentru TIB-Molbiol); acest conflict de interese nu a fost declarat în versiunea originală (și încă este lipsă în versiunea PubMed); TIB-Molbiol este compania care a fost „prima” care a produs kituri PCR (Light Mix) pe baza protocolului publicat în manuscrisul Corman-Drosten și, conform propriilor cuvinte, au distribuit aceste kituri de testare PCR înainte ca lucrarea să fie chiar depusă spre publicare; în plus, Victor Corman și Christian Drosten nu au menționat a doua lor afiliere: laboratorul de testare comercială „Labor Berlin”. Ambii sunt responsabili pentru diagnosticarea virusului acolo, iar compania operează în domeniul testării RT-PCR.

   În lumina reexaminării protocolului de testare pentru identificarea SARS-CoV-2 descris în lucrarea Corman-Drosten, noi am identificat erori și concluzii eronate, care fac inutil testul SARS-CoV-2 PCR.


* * * * * * * * * * 

Pentru cine dorește să aprofundeze toate aceste puncte, citiți mai departe :-)

Introducerea lucrării


   Autorii Corman Drosten et al. au introdus background-ul pentru lucrarea lor astfel: 

"Epidemia cu noul coronavirus (2019-nCoV) reprezintă o provocare pentru laboratoarele de sănătate publică, deoarece probe de virus izolat nu sunt disponibile, în timp ce există dovezi din ce în ce mai mari că focarul este mai răspândit decât se credea inițial, iar răspândirea internațională prin călători are loc deja."

   Pe data de 21 ianuarie 2020, când a fost depus manuscrisul lucrării, oficial existau pe plan mondial 6 decese - SASE decese. DE CE au presupus autorii că exista "o provocare pentru laboratoarele de sănătate publică", din moment ce nu exista nicio dovadă substanțială care să indice acest lucru? 

Nu a fost izolat niciun virus


   "Noul coronavirus SARS-CoV-2" din lucrare este compus din secvențe teoretice (in silico), furnizate de un laborator din China, deoarece la acel moment autorii nu dispuneau nici de material de control al SARS-CoV-2 infecțios ("viu") sau inactivat, nici de ARN-ul genomic izolat al virusului. Dealtfel, până în prezent nu a fost efectuată nicio validare a autorilor bazată pe vreun virus izolat de tip SARS-CoV-2 sau pe ARN-ul complet al acestuia. Conform lucrării:

"Scopul nostru a fost să dezvoltăm și să implementăm o metodologie de diagnosticare robustă pentru utilizare în laboratoarele de sănătate publică fără a avea la dispoziție material viral."

   Aici trebuie accentuate două scopuri: a) dezvoltarea și b) implementarea unui test de diagnosticare pentru uz de laborator. Aceste scopuri nu pot fi atinse fără a avea la dispoziție un material viral real. Cu toate acestea, au fost utilizate secvențe in silico (teoretice) pentru a dezvolta metodologia de testare RT-PCR, cu un model bazat pe presupunerea  noul virus ar fi foarte similar cu SARS-CoV din 2003.

   Citat din lucrarea Corman-Drosten:

"Stabilirea și validarea unui flux de lucru de diagnosticare pentru testările și confirmarea specifică a 2019-nCov, conceput în absența virusurilor izolate sau probelor originale de la pacienți. Proiectul și validarea au fost activate pe baza asemănării genetice cu SARS-CoV din 2003 și cu ajutorul tehnologiei de acizi nucleici sintetici."

Testul RT-PCR nu este specific și nu a fost proiectat pentru diagnosticare


   Reacția de polimerizare în lanț cu transcriptază inversă (RT-PCR) este o tehnologie biomoleculară importantă pentru a detecta fragmente de ARN rare, care sunt cunoscute dinainte. Este CRUCIAL ca genele sau secvenţele alese să fie cunoscute dinainte pentru ca rezultatele să fie specifice.

   Într-un prim pas, moleculele de ARN prezente în probe sunt transcriptate invers pentru a obține cADN. Acel cADN este apoi amplificat în reacția de polimerizare în lanț folosindu-se o pereche-primer specifică și o enzimă de polimerază ADN termostabilă. Această tehnologie este extrem de sensibilă, iar limita de detecție este teoretic de 1 moleculă de cADN, iar specificitatea PCR-ului este puternic influențată de erori de proiectare biomoleculară.

Primerii - insuficienți și nespecifici


   Cruciale în proiectarea unui test RT-PCR și testul cantitativ RT-qPCR descris în lucrarea Corman-Drosten sunt primerii. În lucrarea Corman-Drosten au fost folosite concentrații de primeri extrem de mari care au dus la rezultate nespecifice, precum și un număr foarte mare de variante de primeri care duc inevitabil la rezultate de laborator ce nu au absolut nicio legătură cu SARS-CoV-2. 

   Este prezentată varianta cu gena N, dar - conform protocolului OMS - aceasta nu a mai fost validată sau considerată necesară!! Ca atare, s-a renunțat la ea, iar în toate procedurile de testare aplicate global au fost folosite doar două perechi pe post de primeri în loc de trei, ceea ce face ca testul să fie absolut lipsit de valoare în a produce rezultate valabile într-o pandemie.

   Lucrarea Corman-Drosten descrie 3 primeri (dintre care doar 2 sunt utilizați în teste!!), care acoperă teoretic mai puțin de jumătate din "genomul viral." Avem aici înca un factor care crește numărul de rezultate fals-pozitive. Ca atare, dacă se obțin trei semnale pozitive (adică cele 3 perechi de primeri dau 3 produse de amplificare diferite) într-o probă, aceasta nu dovedește în niciun caz prezența unui virus.

   Întregul model proiectat de Corman-Drosten conține erori severe, întrucât testul nu poate diferenția între virusul întreg și fragmente virale. Testul nu poate fi utilizat ca diagnostic pentru virusuri de tip SARS.

Numărul de cicluri de amplificare duce la rezultate eronate


   Crucial pentru metoda RT-PCR este numărul de cicluri de amplificare (sub 35; preferabil 25-30 cicluri). În lucrarea Corman-Drosten s-a lucrat cu 45 (patruzeci și cinci) de cicluri de amplificare! 

   De asemenea, nicăieri în lucrare nu se menționează criteriile conform cărora un test este pozitiv sau negativ! Ori, aceste teste trebuie să se bazeze pe o POS (Procedură Operativă Standard), inclusiv un număr fix și validat de cicluri de PCR, care să definească clar CÂND ANUME o probă este considerată pozitivă  sau negativă

   Datele de PCR evaluate ca pozitive după 35 de cicluri de amplificare sunt COMPLET DEFICITARE.

Validările biomoleculare lipsesc


   Cruciale sunt de asemenea validările biologice moleculare. 

   Produsele amplificate cu PCR trebuie validate prin 2 metode:

  • prin electroforeza în gel de agaroză (pentru a separa și analiza electroforetic componentele proteice) cu un indicator al mărimii ("riglă ADN"), astfel încât să se poată constata că dimensiunea produsului final amplificat este identică cu dimensiunea calculată a produsului;
  • prin secvențierea produsului final al amplificării, ceea ce va oferi certitudine de 100% despre identitatea produsului amplificat

   În lucrarea Corman-Drosten NU a fost efectuată aceasta validare biomoleculară, ca atare protocolul este complet eronat și nu poate fi utilizat ca instrument de diagnostic specific pentru a identifica virusul SARS-CoV-2. 

Experimentele de control lipsesc


   Cruciale sunt și experimentele de control negativ și pozitiv care trebuie specificate, dacă au confirmat sau infirmat detecția specifică a virusului.

   Autorii lucrării au pornit de la PRESUPUNEREA că toți cei testați pozitiv la testul RT-PCR ar fi fost "infectați cu SARS-CoV-2". 

   În primul rând, un test pozitiv pentru moleculele de ARN descrise în lucrarea Corman-Drosten nu poate fi echivalat cu „infecția cu un virus”. Un test RT-PCR pozitiv indică doar prezența unor molecule de ARN viral. Testul Corman-Drosten nu a fost conceput pentru a detecta virusul de lungime completă, ci doar un fragment al virusului. Am concluzionat deja mai sus că acest lucru clasifică testul ca fiind inadecvat ca test de diagnostic pentru infecțiile cu virusul SARS.

   În al doilea rând, și de relevanță majoră, funcționalitatea testului RT-PCR publicat nu a fost demonstrată prin utilizarea unui control pozitiv (ARN izolat al virusului SARS-CoV-2), care este un standard de aur esențial ("gold standard") în știință.

   În al treilea rând, lucrarea Corman-Drosten afirmă:

    „Pentru a arăta că testele pot detecta alte virusuri asociate cu SARS asociate cu liliacul, am folosit testul genei E pentru a testa șase probe de fecale de liliac, disponibile de la Drexler et al. [...] și Muth et al. […] Aceste probe pozitive la virus provin de la lilieci rinolofizi europeni. Detectarea acestor valori anormale filogenetice în cadrul cladei CoV legate de SARS sugerează că este posibil ca toate virusurile asiatice să fie detectate de acest test. Acest lucru ar asigura, teoretic, o senzitivitate largă a testului chiar și în cazul unor achiziții independente multiple de virusuri diferite dintr-un rezervor de animale.

   Această afirmație demonstrează clar că gena E utilizată în testul RT-PCR, așa cum este descrisă în lucrarea Corman-Drosten, nu este specifică SARS-CoV-2, iar testul RT-PCR nu este indicat pentru diagnostic.

Nu există o Procedură Operativă Standard (POS)


   Trebuie să fie accesibilă o Procedură Operativă Standard, care să specifice în mod neechivoc toți parametrii de mai sus, pentru ca toate laboratoarele mondiale să aibă condiții de testare absolut identice!

   În lipsa acestei proceduri, știința domnilor Corman-Drosten este viciată, iar laboratoarele sunt lăsate în beznă: ce primeri trebuie comandați? ce nucleotide trebuie completate în locurile nedefinite? ce valoare Tm trebuie folosită? câte cicluri de PCR trebuie rulate? la ce valoare Ct se consideră proba ca fiind pozitivăși când este negativă? câte gene se testează? se testeaza toate genele sau doar gena E și gena RpRd așa cum apare în tabelul 2 al lucrării Corman-Drosten? Se testează și gena N sau nu? care este controlul negativ? care este controlul pozitiv? și tot așa...

   Astfel, protocolul este din nefericire foarte vag și eronat în toate criteriile de design, iar fără Procedura Operativă Standard și validarea acesteia, testul nu are cum să fie implementat corect.

Rezultate fals-pozitive pe bandă rulantă

   Testul RT-PCR descris în lucrarea Corman-Drosten conține atât de multe erori de proiectare biologică moleculară (vezi anterior) încât nu este posibil să se obțină rezultate fără ambiguități. Acest test generează inevitabil un număr imens de rezultate „fals-pozitive”. Definiția fals-pozitivelor este o probă negativă, care inițial iese pozitivă, dar care este negativă după re-testarea cu același test. Fals-pozitivele sunt deci rezultate pozitive eronate, adică probe negative care ies pozitive la test. 

   Pe pagina 6 a manuscrisului PDF autorii demonstrează că, inclusiv în condiții de laborator bine controlate, un procent considerabil de fals-pozitive este generat cu acest test:

    „La patru reacții individuale, s-a observat o reactivitate inițială slabă, totuși au fost negative la re-testarea cu același test. Aceste semnale nu au fost asociate cu niciun virus anume și, pentru fiecare virus cu care a apărut reactivitatea pozitivă inițială au existat alte probe care conțineau același virus la o concentrație mai mare, dar care nu au ieșit pozitive. Având în vedere rezultatele obținute din procedura tehnică extinsă descrisă mai sus, s-a ajuns la concluzia că această reactivitate inițială nu se datora instabilității chimice a RT-PCR, ci cel mai probabil problemelor de manipulare a testelor cauzate de introducerea rapidă a noilor teste și controale de diagnostic în timpul acestui studiu de evaluare." [1]

   Prima frază a acestui citat este o dovadă clară că testul PCR descris în lucrarea Corman-Drosten generează rezultate fals-pozitive. Chiar și în condițiile bine controlate ale laboratorului de ultimă generație al Institutului Charité, 4 din 310 teste primare sunt fals-pozitive prin definiție. Patru probe negative au fost testate inițial pozitiv, apoi au fost negative la retestare. Acesta este exemplul clasic al unui fals-pozitiv. În acest caz, autorii nu le identifică drept fals-pozitive, ceea ce este necinstit.

Lucrarea Corman-Drosten nu a fost "peer-reviewed"

   Lucrările științifice trebuie întotdeauna supuse procesului de peer review: astfel, înainte de publicarea în jurnale de prestigiu, orice lucrare trebuie citită, analizată, revizuită de experți independenți. Aceasta NU a fost cazul cu lucrarea Corman-Drosten.

   Lucrarea Corman-Drosten a fost depusă spre publicare la Eurosurveillance pe 21 ianuarie 2020 și acceptată pe 22 ianuarie 2020, fiind deja online pe 23 ianuarie 2020. Versiunea 2-1 a protocolului a fost publicată pe pagina oficială a OMS încă din data de 17 ianuarie 2020 [?!?!]. Cei 22 de cercetători care au solicitate retractarea lucrării Corman-Drosten au solicitat de la Eurosurveillance în data de 26 octombrie 2020 o copie a raportului de peer review. Fără succes. Autoritatea Europeană a Medicamentului ECDC a refuzat în scris, motivând că "publicarea raportului de peer review ar submina scopul investigațiilor științifice" [??!!??].

Autorii lucrării sunt și editori la Eurosurveillance

   De parcă nu existau destule probleme cu această lucrare, doi dintre autori (Christian Drosten și Chantal Reusken) mai sunt și membri ai Consiliului Editorial al Eurosurveillance - ceea ce arată un conflict de interese major, care compromite în totalitate integritatea științifică a acestei publicații.

   În plus, autorii lucrării au mai trecut sub tăcere și alt conflict de interese: alți doi autori (Olfert Landt și Marco Kaiser) beneficiază direct sau indirect de profitul generat de firma TIB Molbiol prin vânzarea a milioane de teste în toată lumea.

Concluzii

   Cred că toți cititorii mei dispun acum de toate informațiile pentru a-și putea face o părere competentă despre această fraudă științifică pe care a comis-o domnul Drosten împreună cu complicii dumnealui. Distribuiți cât mai mult acest articol, pentru ca tot mai mulți oameni să afle adevărul.

Sănătare și decizii înțelepte vă doresc, ca întotdeauna!


Surse:
https://www.corodok.de/drosten-dissertation-verschluss/
https://www.rubikon.news/artikel/der-goldjunge
https://www.eurosurveillance.org/docserver/fulltext/eurosurveillance/25/3/eurosurv-25-3-5.pdf?expires=1606743652&id=id&accname=guest&checksum=3A03683FF0C569DBBC60A078B91C4C7A
https://cormandrostenreview.com/report/
https://www.corodok.de/vergiftete-geschenke-dritte/
https://www.corodok.de/drosten-dissertation-kuehbacher/
https://www.corodok.de/kuehbacher-goethe-uni/
https://www.corodok.de/rki-server-schnelltest/
https://2020news.de/drosten-pcr-test-studie-rueckzugsantrag-gestellt-wegen-wissenschaftliche-fehler-und-massiver-interessenkonflikte/

You May Also Like

6 comments

  1. Din articol: "Când au fost întrebați despre colaborarea domnului Drosten cu "micuța" firmă TIB Molbiol, Institutul Charité a răspuns: Nu au existat niciun fel de înțelegeri; niciuna din părți nu intenționează să ceară drepturi. Colaborarea a avut loc strict din motive umanitare." Da, din nefericire, aproape toţi oamenii cred că Medicina Concernelor Farma-Chimice face totul din "motive umanitare". Ca şi când Concernul Militar-Industrial Mondial produce arme şi muniţii de dragul păcii. Nimeni nu-i poate scăpa din sclavie sufletească... pe cei care iubesc să fie sclavii Sistemului.

    RăspundețiȘtergere
  2. Din articol: "... Olfert Landt... :... putem produce o genă sintetică... ." Fireşte că cine nu crede o asemenea gogoaşă... va fi ridiculizat că este prost, fiindcă nu vede "hainele cele noi (şi invizibile) ale împăratului"."

    Virologia este o născocire completă, fiindcă nu există virusuri.
    Genetica a reușit doar să afle că în cromozomi există niște proteine. Atât și nimic mai mult. Restul "geneticii" este minciună în cea mai pură formă.
    În cea mai mare măsură a ei, Biologia Moleculară -în special ramura ei numită "Genetică"- nu este altceva decât un nesfârşit şir de interpretări eronate sau intenţionat înşelătoare/mincinoase, a unor extrem de limitate informaţii despre ceea ce există la nivel molecular.
    ------------------------
    „Sunt sceptic în ceea ce priveşte utilitatea biologiei moleculare. Iar argumentul central în acest context este că o structură vie, îndeosebi maşina informaţională a celulei, este infinit de complexă. Biologii moleculari sunt foarte de mândri de munca lor şi cred că şi-au câştigat dreptul să continue pe drumul pe care au pornit. Dar banii lor vin de la politicieni, bancheri şi diferite fundaţii, care nu pot sesiza adevărata natură a unui cercetător. Astfel, oamenii de ştiinţă fac şi spun ceea ce se cere de la ei, căci doar astfel va fi reînnoită subvenţia. Iar ambele părţi, cercetătorul şi ofertantul de bani sunt în sinea lor conştienţi că toată povestea este, de fapt, un spectacol de teatru dezonorant”.
    - Sir Frank Macfarlane Burnet - laureat Nobel pentru medicină
    --------------------------------
    "Nu văd nicio aplicaţie practică a biologiei moleculare la problemele umane ... ADN-ul este o masă încurcată de molecule liniare, în care conţinutul informaţional este destul de inaccesibil."
    - Frank Macfarlane Burnet
    ---------------------------------
    "Atunci când susţinătorii domeniului farmaceutic şi vaccinal fac referire, în apărarea lor, la „medicina bazată pe dovezi”… ţineţi minte că cele mai multe dintre ceea ce ei numesc a fi evidenţe sunt, în întregime, fabricate. Când ei pretind că domeniul lor, al medicinei chimice, toxice, se bazează pe „ştiinţă reală”… ceea ce spun ei în realitate, este că se bazează pe ştiinţa frauduloasă, dar ei au hotărât, în secret, să o numească „ştiinţă reală”. Atunci când ei pretind că au „date ştiinţifice” care susţin poziţia lor… ceea ce spun ei, în realitate, este că toate acele „date” sunt născocite de către cercetători corupţi, care primesc mită de la companiile farmaceutice."
    - Mike Adams

    RăspundețiȘtergere
  3. "tehnologia de acizi nucleici sintetici" = hainele invizibile ale împăratului... Tot ceea ce ţine de virologie şi de genetică = hainele invizibile ale împăratului... Bullshituri pe bandă rulantă, la adăpostul celor patru escrocherii care au făcut ca "$tiinţa"să devină dumnezeul Omenirii: autoritatea ştiinţifică, consensul ştiinţific, limbajului de specialitate şi laboratoarele de referinţă.

    RăspundețiȘtergere
  4. Cu privire la $tiinţa $istemului, chiar Albert Einstein a spus că "Dacă nu-i poţi explica ceva unui copil de şase ani, atunci nici tu nu ai înţeles." $tiinţa $istemului este extrem de complicată... tocmai fiindcă este un COLOSAL bull$hit...

    RăspundețiȘtergere
  5. Bună ziua!Am o nedumerire referitor la testele PCR...Ce anume determină ca unele teste PCR să iasă pozitive și altele negative?Mă refer aici la probele care sunt lucrate în același timp,in același mod și cu aceeași primeri!De exemplu,am un coleg care este asistent șef de laborator și mi-a spus că din 6 probe care sunt puse in lucru(în același timp)unele pot să iasă pozitive și altele negative!Primerii sunt mereu de la aceeași firmă!Mereu au lucrat după același tipar!Ce anume detectează acest PCR și de ce nu la toți la fel?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca trebuie sa recitesti articolul si sa studiezi si toate sursele pe care le-am dat.

      Ștergere