Avem 46.543 de cazuri de infecții respiratorii acute. Erau 70.777 la începutul lunii, iar Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) recunoaște că acum „valorile mai scăzute sunt datorate în principal subraportărilor din această săptămână în contextul Sărbătorilor de Paște”.

Avem 27 decese la cazurile confirmate de gripă, (1 la 0-1 an, 3 la 15-49 ani, 3 la 50-64 ani și 20 la ≥ 65 ani). „Toate la persoane nevaccinate antigripal, 93% dintre acestea având condiții medicale pre-existente”, informează CNSCBT.

Ați auzit vreo autoritate publică îngrijorându-se că se moare de gripă în România? Sau pomenind de „condiții medicale pre-existente” în cazul deceselor asociate cu epidemia de rujeolă? 

Când vine vorba de pojar, autoritățile ne comunică, sec, doar numărul de decese. Nimic în plus. „Au fost  înregistrate 22 decese, astfel: 6 în jud. Timiș, 5 în jud. Arad, 5 în jud. Dolj, 3 în jud. Caraș Severin, 1 in jud. Călărași, 1 in jud. Satu Mare și 1 in București”, se arată în ultimul comunicat al CNSCBT.

Ȋntr-un raport despre epidemia de rujeolă din România, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor precizează însă că până la 17 februarie a.c. fuseseră „raportate 16 decese, toate apărute la persoane care au fost imunocompromise sau au avut alte co-morbidități.”

ActiveNews vă prezintă cronologia acestor decese și date despre fiecare caz în parte, așa cum au apărut ele, la vremea respectivă, în mass-media sau în comunicatele oficiale.

CAZUL 1 Ȋn iunie 2016 a murit un băiețel de 8 luni, din comuna Conop (Arad). El luase pojarul de la frații mai mari, care nu fuseseră vaccinați. „Mai avea trei frați, iar în casa în care locuia  mai stăteau șapte persoane: bunicii, frații și mama. Tatăl nu locuia cu ei, deci vorbim despre o familie dezorganizată. Nici condițiile în care locuia bebelușul mort nu erau dintre cele mai bune, mă refer la condiții mai grele de trai", spune Ionel Sărmășan, reprezentat al Serviciului de Asistență Socială din cadrul Primăriei Conop. Băiețelul era de etnie rromă. CNSCBT spune că el a fost adus „tardiv” la spital, fără să menționeze și dacă era înscris pe lista vreunui medic de familie sau dacă fusese consultat periodic, așa cum ar fi trebui să se întâmple cu copiii sub 1 an.  

Sursa: adevarul.ro; vocearomilor.ro

CAZUL 2 Un bebeluș de 11 luni din Biled (Timiș) a decedat la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara. „Bebelușul a fost internat la sfârșitul lunii iulie la Secția de Terapia Intensivă. A stat mult în comă, a fost intubat o lună, iar la sfârșitul lunii august a murit. Avea o boală genetică care nu permitea să se formeze anticorpi. Virusul rujeolei a dat boala, care se transmite pe cale respiratorie și de aici ajunge în sânge, se contaminează mucoasele. În acest caz, a dus la insuficiență respiratorie, pentru că acest copil suferea de o boală genetică foare gravă”, a explicat Virgil Musta, medic la Clinica de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara. CNSCBT spune despre acest copil doar că avusese „spitalizări prelungite, având în antecedente bronșiolita emfizematoasă, otită medie supurată”.

Sursa: adevarul.ro

CAZUL 3 La 19 septembrie, o fetiță de nouă luni din Curtici a fost adusă la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, „în stop cardiorespirator. Personalul Unității Primire Urgențe s-a mobilizat încercând să salveze viața sugarului, prin manevre de resuscitare. În ciuda tuturor eforturilor depuse, decesul a fost declarat la ora 18:15. Sugarul a ajuns, luni, la spital după ce, cu două zile înainte, bunica sa a refuzat internarea copilului, deși fetița a fost diagnosticată cu bronșită acută, hipotermie și rujeolă”, a declarat  dr. Ciprian Pribac, director medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad.

Și acest copil era de etnie rromă. CNSCBT precizează că a fost adusă „tardiv” la spital, dar nu menționează și dacă se afla în evidențele vreunui medic de familie. Părinții fetiței sunt plecați la muncă în Spania, ea fiind lăsată în grija bunicii materne.

Sursa: aradon.ro; vocearomilor.ro

CAZUL 4  Ȋn octombrie 2016, o femeie în vârstă de 27 de ani din Arad a murit ca urmare a complicațiilor apărute, în timp ce era internată în Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara. Conform Direcției de Sănătate Publică Arad, ea se transferase aici la cerere. Tânăra decedată era seropozitivă, fiind în tratament pentru HIV de mai mulți ani.

Sursa: aradon.ro

CAZUL 5 La 20 octombrie 2016, un băiat de 15 ani a murit la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, la patru zile după internare. Potrivit dr. Dorin Lazăr, șeful Secției Pediatrie II, „copilul suferea de o boală congenitală metabolică – boala Niemann Pick – cu depozitare de structură lizozomală. E o boală congenitală care afectează întreaga economie a organismului prin depozitarea unor substanțe străine organismului în creier, în ficat, în splină, în rinichi, în plămâni și care afectează dezvoltarea somatică (fizică), psihică și intelectuală. Nu există tratament la îndemână și nici nu a urmat un tratament. Pe acest fond, cunoscut, confirmat ultima dată la 14 ani, la Clinica din Cluj, a făcut o rujeolă. A luat-o din familie, de la niște verișori. A făcut, deci, rujeolă care a evoluat, timp de o săptămână acasă și, în evoluție, spre sfârșit, a făcut o complicație. O situație care e frecventă evoluția unor rujeole cu forme grave, mai ales pe teren din acesta, care este tarat”, a declarat dr. Dorin Lazăr.

Sursa: aradon.ro

CAZUL 6 La 26 octombrie 2016, o fetiță de 1 an din Arad a murit la Secția ATI a Spitalului Clinic Județean de Urgență. Fetița era din localitatea Caporal Alexa  și fusese vaccinată împotriva rujeolei în urmă cu doar două săptămâni. Copilul avea și o serie de alte complicații, printre care insuficiență multiplă de organe și o distrofie musculară ca urmare a malnutriției, la vârsta de un an cântărind doar 6 kilograme.

Sursa: mediafax.ro

CAZUL 7 La 9 decembrie 2016, o adolescentă în vârstă de 14 ani a decedat la Institutul „Matei Balș” din București. Fata nu fusese vaccinată, ea suferind de „mai multe boli asociate. A fost internată mai întâi la Spitalul de copii «Marie Curie» din Capitală. Starea ei era tot mai gravă și a fost transferată la Institutul Național de Boli Infecțioase «Matei Balș», cu rujeolă în forma severă”, a precizat dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Prevenire și Control al Bolilor Transmisibie (CNPCBT).

Sursa: hotnews.ro

CAZUL 8 La 13 decembrie 2016 s-a înregistrat decesul unei fetițe de 1 an din Craiova. „Fetița nu era înscrisă la un medic de familie și nici nu fusese vaccinată împotriva acestei boli, însă vaccinul nu este obligatoriu. Ceilalți patru copii au fost duși la medic de colegii mei și unul dintre aceștia a fost internat cu suspiciune de rujeolă. Copiii par bine îngrijiți de bunică. Nu s-a reușit să se stea prea mult de vorbă cu aceasta, fiind foarte afectată de decesul nepoatei. Îi așteptăm pe părinții plecați în Italia pentru discuta și cu aceștia despre situația celor mici", a spus Florin Stancu. Fetița a murit în ambulanță, în timp ce era transportată de la Spitalul de Boli Infecțioase la Spitalul Județean de Urgență din Craiova. 

Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Dolj au confirmat că fetița nu se afla în evidența vreunui medic de familie și au precizat și că tot mai mulți români care lucrează peste hotare revin în țară cu afecțiuni grave ce necesită internare.

Surse: realitatea.net; gds.ro

CAZUL 9 La 18 Decembrie 2016, o fetiță de 1 an și trei luni din județul Timiș a murit în urma complicațiilor provocate de rujeolă. Fetița nu a putut fi vaccinată din cauza unor malformații congenitale, ea suferind mai multe intervenții chirurgicale, potrivit purtătorului de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Timiș, Dana Șpac.

Sursa: digi24.ro

CAZUL FALS Ministerul Sănătății anunță, la 30 decembrie 2016, că sunt 10 decese, existând un caz neraportat autorităților: un copil de 1 an și șase luni, nevaccinat, care a murit de rujeolă la Timișoara. Purtătorul de cuvânt al Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara, medicul Virgil Musta, susține însă că în acest caz a fost o confuzie: deși a anunțat inițial că e vorba de rujeolă, cazul nu a mai fost raportat deoarece s-a dovedit că acel copil nu a avut această boală. „S-ar putea să fi fost o viroză eruptivă. E o viroză care e similară cu rujeola. A fost o confuzie a mea când am dat vestea. A fost și o erupție, eu crezând că e în context de rujeolă, dar nu era rujeolă. (...) Spitalul nu a raportat pentru că nu e rujeola. (...) Copilul a murit în 29 noiembrie. A fost un băiat cu malformații multiple de cord, digestive, care a venit la noi pentru o septicemie, o bronhopneumonie cu septicemie”, spune dr. Musta.  Copilul era instituționalizat.

Sursa: hotnews.ro

CAZUL 10 Ca să nu se mai supere Ministerul Sănătății, DSP Timiș a raportat un alt deces, deși cazul aparținea de alt județ: un copil de 1 an și două luni din Bocșa (Caraș-Severin), decedat din cauza rujeolei la sfârșitul lunii decembrie. „Nu era vaccinat și, în plus, avea câteva boli asociate, printre care și tuberculoză. Copilul a fost transferat direct la Timișoara, unde a rămas internat și unde a decedat, fapt pentru care nu a mai trecut prin sistemul nostru de raportare. Timișoara a raportat decesul direct la București, fără să ne informeze și pe noi”, a declarat Daniel Botgros, purtător de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică din Caraș-Severin. 

Sursa: radioresita.ro

CAZUL 11 La 3 ianuarie 2017, a murit un băiețel în vârstă de trei luni. „A fost internat cu rinichi polichistic bilateral, intoleranță alimentară multiplă, diaree intratabilă a sugarului și s-a descoperit un eritem ce a fost confirmat a fi rujeolă”, a declarat Ștefan Popescu, purtator de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică Dolj. Bebelușul a fost transferat de la Spitalul Județean Târgu Jiu la Spitalul Județean de Urgență Craiova. „Era în stare gravă când a ajuns la noi. Avea sindrom de malabsorbție, nu putea să fie hrănit cu lapte de la mamă. A fost stabilizat, însă pe 2 ianuarie starea lui s-a înrăutățit și a fost transferat pe Secția de Terapie Intensivă. Pe 3 ianuarie a intrat în stop cardio-respirator și a decedat”, a precizat dr. Bogdan Fănuță, managerul SJU Craiova.

El spune că „există posibilitatea (ca bebelușul) să fi luat rujeola din spital. În acest moment, mai avem un copil de un an și o lună cu rujeolă. Copiii pot contracta boala unii de la alții chiar și în spital, pentru că ei atunci când ajung la Pediatrie au la început febră, vărsături, și nu îți dai seama că este vorba de rujeolă decât atunci când apar bubele", a explicat managerul Spitalului Județean Craiova.

Sursa: gds.ro; stirileprotv.ro

CAZUL 12 La 8 ianuarie, un copil de 1 an și o lună a murit la Spitalul Județean de Urgență Craiova. „Băiețelul suferea de o boală autoimună, practic din cauza acestei afecțiuni sistemul lui imunitar nu mai funcționa. A fost adus la noi, la spital, joi, 5 ianuarie, în stare gravă. A fost diagnosticat și cu rujeolă. Nu era vaccinat. Boala de care suferea este una genetică, și de la mamă am aflat că și unchi de-ai copilului au decedat ca urmare a complicațiilor acestei afecțiuni", a declarat dr. Bogdan Fănuță, managerul SJU Craiova.

Sursa: gds.ro

CAZUL 13 - CAZUL ECHIVOC La 9 ianuarie, un bebeluș de opt luni a murit la Timișoara, fiind suspect de rujeolă. Băiețelul, care nu fusese vaccinat, era internat de mai mult timp la Spitalul „Victor Babeș”. Era „suspect de rujeolă, a avut erupție, dar nu a fost confirmat serologic. Serologia a fost echivocă, adică nici da, nici nu. A stat 3 săptămâni la noi, în Terapie Intensivă, intubat, cu bronhopneumonie, cu insuficiență respiratorie. La necropsie se va preleva proba probabil din plămâni”, a precizat dr. Virgil Musta, purtător de cuvânt al Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.

Sursa: opiniatimisoarei.ro; agerpres.ro

CAZUL 14 La 19 ianuarie, a murit un bebeluș de 10 luni din Caraș Severin. Copilul fusese diagnosticat inițial, la spitalul din Reșița, cu roșu în gât. La 7 ianuarie, părinții au mers cu cel mic la Spitalul „Louis Țurcanu” din Timișoara, unde s-a confirmat ca bebelușul are rujeolă. Au fost trimiși Spitalul „Victor Babeș”, dar medicii de aici le-au spus părinților că starea bebelușului nu e gravă și i-au sfătuit să meargă acasă și să revină la spital doar dacă febra nu scade în următoarele 3 zile. La 10 ianuarie părinții au revenit la spital, iar cel mic a fost internat. Inițial a avut o evoluție bună, dar starea lui s-a înrăutățit, iar la 13 ianuarie a fost transferat la Terapie Intensivă, unde copilul a murit. „S-a făcut necropsia, iar cauza morții se pare că este o hemoragie cerebrală, care probabil a inundat centrul respirator și de aceea a avut acele tulburările de respirație”, spune Virgil Musta, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Timișoara.

Rudele copilului acuză că cel mic a murit din cauza incompetenței medicilor. 

Sursa: observator.tv; sursadevest.ro

CAZUL 15 La 2 februarie, o fetiță în vârstă de 2 ani, internată la Spitalul Județean Reșița cu suspiciune de rujeolă, a murit chiar în timpul vizitei medicale. „Pe durata internării, au fost recoltate probe biologice, inclusiv pentru a se vedea dacă are rujeolă. A primit tratament pentru rujeolă și era în regulă”, apoi, „chiar în timpul vizitei medicului curant, fetița a intrat în stop cardiorespirator și nu a mai putut fi resuscitată. Urmează să vină rezultatele de la laborator pentru a se stabili dacă avea rujeolă, iar necropsia urmează să fie făcută. Fetița decedată nu era vaccinată”, a afirmat Daniel Botgros, purtător de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică Caraș-Severin.

Mama fetiței spune că ea ar fi murit imediat după ce i s-a administrat o injecție, iar familia a anunțat că va face plângere la Colegiul Medicilor. 

Sursa: mediafax.ro; infocs.ro

CAZUL 16 La 6 martie, o fetiță de 1 an și 9 luni a murit la Spitalul Municipal din Oradea din cauza complicațiilor rujeolei. Fusese adusă la Oradea cu câteva ore înainte, în stare extrem de gravă, cu insuficiență respiratorie severă și în stare de șoc, medicii specialiști nemaiputând face nimic pentru a-i salva viața. Dr. Ritli Ladislau spune că micuța făcuse, pe fondul rujeolei, și pneumonie acută.

Fetița provenea dintr-o localitate rurală din județul Satu Mare, dintr-o comunitate defavorizată, de rromi, și mai avea alți 14 frați, dintre care 8 au fost spitalizați la finalul lunii februarie, pentru rujeolă, toți fiind nevaccinați. 

Sursa: ebihoreanul.ro

CAZUL 17 La 28 martie, un băiețel de 2 ani și două luni din orașul Băilești (Dolj), a murit din cauza rujeolei. Copilul nu avea certificat de naștere. Mama băiețelului a venit cu acesta la Spitalul Băilești, unde copilul a fost internat cu rujeolă, dar după câteva zile, femeia „a plecat cu el acasă, la cerere, pe motiv că mai are și alți copii de care trebuie să se ocupe și nu mai poate rămâne în spital”, a declarat dr. Mirela Țibreanu, managerul Spitalului din Băilești. 

Acasă, starea de sănătate a copilului s-a agravat, el fiind transportat cu ambulanța la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova. „Copilul provine dintr-o familie de rromi. Nu a fost vaccinat și nici ceilalți copii din familie nu au fost imunizați", a spus dr. Dumitra Gindrovel, coordonatorul Grupului Național de Vaccinologie din cadrul Societății de Medicină de Familie și secretar în cadrul Comisiei de Medicină de familie din Ministerul Sănătății.

Sursa: hotnews.ro; gds.ro

CAZUL 18. Ȋn cursul lunii aprilie, un copil în vârstă de 1 an din Călărași, care fusese internat la un spital din Capitală, a decedat. 

Potrivit potrivit DSP Calarași, copilul era „polispitalizat, cu afecțiuni multiple respiratorii și digestive, cu malnutriție protein calorică”. 

Sursa: radiovocescampi.ro

CAZUL 19 La 5 aprile, a murit un copil în vârstă de 3 ani, internat la Spitalul „Louis Țurcanu”. „Copilul a avut o bronhopneumonie, apoi a făcut și rujeolă, însă nu a apucat să fie transferat la noi, la Spitalul de Boli Infecțioase”, a spus medicul Virgil Musta.

Confirmarea diagnosticului a venit la 19 aprilie, în urma unor analize făcute la București.

Sursa: news.ro

CAZUL 20 La 2 aprilie,  o fetiță în vârstă de 1 an și nouă luni din Filiași (Dolj) a murit la Spitalul de Boli Infecțioase din Craiova din cauza rujeolei. Fetița suferea și de tuberculoză. „Tuberculoză depistată la 2 luni, luată de la tată. S-a externat la cerere din clinica noastră de pneumoftiziologie și au plecat în familie, o familie în care mai existau și alți copii, și acolo exista un focar de rujeolă. Cea mică, fetița, a făcut imediat rujeolă, formă severă, care a dus la deces”, a declarat dr. Maria Marinescu de la Spitalul de Boli Infecțiose din Craiova.

Sursa: cvlpress.ro; gds.ro

CAZUL 21 La 9 aprilie, o adolescentă de 17 ani care suferea de mai multe afecțiuni, printre care și rujeolă, a decedat la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara. „Era un copil cu tetrapareză spastică, cu probleme din naștere, deficient neuropsihic, a făcut bronhopneumonie. Serologia a ieșit pozitivă de rujeolă, am primit confirmarea de la București. Copilul a decedat din cauza bronhopneumoniei, a făcut septicemie”, a spus doctorul Virgil Musta, purtătorul de cuvânt al Spitalului Victor Babeș Timișoara.

Sursa: tion.ro; sursadevest.ro 

CAZUL 22 La 15 aprilie, la Spitalul de Copii Louis Țurcanu din Timișoara a decedat un bebeluș de opt luni. Cauza morții: o bronhopneumonie, pe fondul rujeolei. Copilul era nevaccinat. 

Sursa: tion.ro

CAZUL 23 La 21 aprilie, o fetiță în vârstă de 5 luni din Lugoj a murit la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara, în urma unor complicații la plămâni. Medicul Virgil Musta a declarat că fetița fusese diagnosticată cu rujeola și cu bronhopneumonie. „Când a fost internată la noi la spital, fetița era în perioada de convalescență a rujeolei. Pe parcursul internării ea a facut un pneumotorax spontan. Acest lucru înseamnă, în termeni populari, că un plămân s-a spart în interior și a dus la insuficiență respiratorie”, a spus medicul Virgil Musta.

Sursa: mediafax.ro

Autoritățile, prin vocea prezentatoarelor de știri de la tv, ne informează, de fiecare dată când mai apare câte un deces: „copilul era nevaccinat”. Dar nu adaugă niciodată „era nevaccinat, pentru că afecțiunile de care suferea nu-l calificau pentru vaccinare”. Și nici „era nevaccinat, pentru că în mediul rural sugarii nu sunt luați în evidențele medicilor de familie, așa cum ar trebui”. „Era nevaccinat, pentru că nu avea vârsta necesară, iar rujeola a luat-o din spital” sau „starea sănătății copilului s-a agravat, pentru că nu a fost consultat de vreun medic și nu a primit tratamentul necesar”. Sau „a fost consultat, dar diagnosticul n-a fost cel corect”. [Sau "copilului i s-au administrat medicamente/injectii care l-au ucis" - n.m.] E mai ușor și mai folositor altora să strângem toate decesele sub aceeași cauză. 

Ȋn 2012, când acoperirea vaccinală cu ROR era de peste 95%, în România s-au înregistrat, conform datelor CNSCBT, 7450 de cazuri de rujeolă. Cei mai afectați au fost, ca și acum, copiii cu vârsta sub 1 an și cei din grupa de vârstă 1 - 4 ani.

Și, cu toate acestea, în 2012 s-a înregistrat UN SINGUR DECES! La 7450 de cazuri de rujeolă!

Acum avem 4881 numărate în doi ani (2016 și anul acesta), aceeași categorie de vârstă afectată și 22 de decese! Și mai avem ceva: o nevoie disperată de refacere a stocului de seringi, de când am coborât vârsta de vaccinare cu prima doză de vaccin ROR la 9 luni.

Din cele 380.000 de doze de vaccin ROR achiziționate de Achimaș Cadariu în mai 2016, (9.123.282 lei), în ianuarie a.c. mai rămăseseră în stoc 200.000 de doze. Iar la 22 aprilie, Ministerul Sănătății ne-a anunțat că mai cumpără alte 109.000 de doze.

Sursa: activenews 

* * * * *

Alte statistici relevante despre cazurile de pojar din Romania incepand cu anul 1974. 

Sursa este OMS!!

 

Si un grafic din care se vede clar ca in 1982, deci la 2-3 ani dupa introducerea vaccinarii antirujeolice, a fost frumusete de epidemie in Romanika! De mult ce "protejeaza" vaccinul!

Sanatate si decizii intelepte va doresc, dragi parinti!!

Avand in vedere ca in trecut, la presiuni de sus, au mai disparut articole din Academia Catavencu (de ex. articolul intitulat "Rafila intoarce fila", despre masinatiile de coruptie comise de dr. Alexandru Rafila), reiau aici textul unui articol recent din acea publicatie, pentru posteritate :-)

Poate va ajuta si informatiile din acest articol sa intelegeti de ce se arunca acum fumigenele cu "epidemia" de rujeola.

Profesioniștii sănătății în frunte cu baronul Streinu Cercel au crăpat cu mâna pe sirenă precum Vasile Roaită trăgând alarma și anunțând că ne omoară porcina, noul ministru Vlad Voiculescu și-a pus în cap să ne scape de o altă epidemie sinistră. Atât de sinistră că te umflă râsul dacă te uiți dincolo de cifrele trâmbițate alarmant în mass media de trust înhămată la căruța multinaționalelor din industria farmaceutică. Este vorba despre epidemia de pojar care ucide în masă și pentru care există, bineînțeles, un vaccin minune. Utilizând niște decese survenite prin diverse județe ministrul Voiculescu declară ferm că așa nu se mai poate și că va urgenta legea care va obliga tot geto-dacul să se înțepe în venă cu microbi morți, aluminiu, mercur și alte câteva otrăvuri benefice în scopul prezervării vieții pe plaiul mioritic. Cât despre costuri, nu vă faceți griji, să plătește de la buget că oricum plătiți taxe ca sclavii iar companiile farmaceutice au stocuri numai bune de plasat fraierilor contra unor comisioane plătite șmecherilor.

Propaganda oficială a Ministerului Sănătății a alertat populația cu privire la epidemia de pojar care ucide la drumul mare. Ultimele cifre aruncate pe piață sunt alarmante de-a binelea. 935 de cazuri. Edificator este decesul unei tinere de 27 de ani care, ce să vezi, a murit de pojar deși se afla de câțiva ani de zile sub tratament pentru HIV! Adică avea sistemul imunitar făcut praștie. Ministerul trâmbițează că o rată de vaccinare de peste 95% ar opri epidemia și anunță că la minister s-au adus suficiente doze ca să ieșim pe interval și să oprim pojarul administrându-i un cap în gură.

Înainte să ne încolonăm la porțile spitalelor și să ne injectăm cu nițel coctail toxic ar fi bine să aruncăm un ochi asupra unor cifre care circulă pe internet și care sunt culese din statisticile oficiale ale Ministerului Sănătății, dar pe care propaganda oficială refuză să le comenteze. Nepotul Voiculescu zice că în 2015 în țărișoară au existat 7 cazuri confirmate de pojar iar în 2016 am atins 935 de cazuri. Am avut deci o creștere de 133,57 de ori a numărului de bolnavi iar asta înseamnă epidemie. Dacă acceptăm această gogoașă a MS atunci cum ar trebui să interpretăm datele statistice din perioada 2011-2012 care spun cam așa: 2011- 4784 cazuri, 2012-7450 de cazuri! Aud? Dacă acum avem epidemie, în intervalul 2011-2012 ce am avut? Și deși am avut de 5 ori mai multe cazuri în 2011 și de 7,9 ori în 2012, MS n-a tras sirena și n-a răspândit panica în populație cum o face acum invocând inclusiv decese ale unor oameni măcinați de HIV. Partea și mai frumoasă este aceea că în anii în care am avut cele mai multe cazuri de pojar procentul de vaccinare era de 94,7% în 2011 și 95% în 2012. Cu alte cuvinte, în ciuda vaccinării în masă pe pojar l-a durut în bascheți de vaccin și și-a făcut de cap în patria noastră. Scopul declarat al acestei campanii de isterizare a populației este acela de a facilita introducerea de către guvern a unei legi odioase care să oblige populația să se vaccineze. Legea de sorginte nazistă are drept scop nu ocrotirea sănătății populației, ci creșterea vânzărilor pentru companiile farmaceutice. 

Mafia politică din jurul campaniilor naționale de vaccinare. Până acum mafia care avea de profitat de pe urma vânzării vaccinurilor acționa secvențial. Așa s-a întâmplat în cazurile pandemiilor inexistente de gripă aviară, gripă porcină sau în cazul campaniei pentru prevenirea cancerului de col uterin. Această din urmă farsă a beneficiat de implicarea unor personaje din vârful statului, respectiv președintele Băsescu și prim ministru de atunci Tăriceanu  În mai 2008, la București a sosit într-o vizită fulger fostul Secretar de Stat al SUA Madeleine Albright. Angajată a unei firme de lobby, Albright s-a întâlnit și cu Băsescu și cu Tăriceanu. Tema a fost una singură: declanșarea unei campanii naționale de vaccinare anti HPV. Urmarea a fost aceea că Tăriceanu a cumpărat în noiembrie 2008 vaccin anti HPV în valoare de 25,8 milioane de euro. Beneficiari au fost companiile GSK și MSD, ultima de sorginte americană. Gunoiul vândut statului român expira în martie iar Băsescu, altfel un înfocat apărător al statului și al interesului public tace ca porcul în păpușoi. Asta pentru că bunăvoința Unchiului SAM costă. Recapitulare: contractele ilegale sunt parafate de Nicolaescu pe vremea guvernării PNL, GSK finanțează clanul Geoană prin fundația Renașterea iar Băsescu și ai lui girează prin tăcere. Mai mult, guvernul Boc prin Videanu și Cercel, plasează încă 2,7 milioane de euro companiei GSK pentru vaccinul antigripal. Porcin de-a dreptul!

Riscurile vaccinării la oală. Iată ce spunea Dr. Rares Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie despre vaccinuri: “Pentru producerea vaccinurilor se utilizează medii de cultură cu embrioni de pui de găina (din oua) sau cu celule provenite de la animale (de exemplu, creier de maimuță!). Tocmai aceste medii de cultură reprezintă un risc, pentru că celulele respective nu se pot steriliza întotdeauna și, pe lângă vaccin, se poate introduce în organism un microb potențial dăunător pentru om. După unii cercetători, chiar aceasta este originea bolii secolului – SIDA! Sa ne oprim puțin și asupra principalelor contraindicații ale vaccinării, recomandate chiar de către producători: sensibilizarea sau alergia la unul dintre componentele vaccinului sau la mediul pe care a fost creat. O alta contraindicație este reprezentată de o afecțiune acută, mai ales febrilă, pe care pacientul o are in momentul vaccinării. Aceasta stare nu este întotdeauna luata în seamă și poate fi una dintre cauzele reacțiilor postvaccinale. În acest sens fiecare pacient ar trebui examinat foarte bine înainte de vaccinare, ceea ce nu este posibil atunci când se fac vaccinări pe bandă rulantă“.

Și ca să punem capacul trebuie să exemplificăm. Companiile farmaceutice au realizat numai în urma vânzării de vaccin împotriva gripei porcine spre exemplu, o cifră de afaceri de-a dreptul porcească: 18 miliarde de dolari! Cam asta este miza operațiunilor propagandistice de tip nazist ale Ministerului Sănătății. Este vorba despre bani. Foarte mulți bani. Restul sunt detalii.

Articol apărut în Academia Caţavencu, nr. 16 (1215) - 6-20 noiembrie 2016

* * * * *

Daca vreti sa intelegeti cum se poate fabrica ORICE epidemie cu ajutorul trucurilor de laborator si a unor teste nestandardizate, urmariti inregistrarea de la conferinta mea din Bucuresti, capitolul despre pojar.

In anul 2014, Institutul Paul Ehrlich din Germania (echivalentul Agentiei Medicamentului) a confirmat ca au murit DOI copii din cauza vaccinului antirujeolic.[1]  

Mass media, politicienii si autoritatile tac malc pe acest subiect!

La polul opus, avem cazul copilasului din Berlin, bolnav de inima, despre care s-a sustinut ca ar fi murit de pojar. S-a sustinut in mod mincinos ca acel copilas ar fi fost nevaccinat si decesul lui a fost mediatizat luni de zile in toata lumea ca fiind cauzat de pojar.

Ambii baieti vaccinati si decedati in 2014 in jurul varstei de 2 ani in urma vaccinarii ar fi avut o „imunodeficienta” grava, care ar fi fost necunoscuta la momentul administrarii vaccinurilor. Dupa deces s-a constatat la autopsia amandurora prezenta in creier a „virusurilor vaccinale” [in realitate, este vorba de particulele celulare INJECTATE prin vaccin, dar da, tot componente ale vaccinului!], astfel incat cauza oficiala a deceselor a fost vaccinarea.